Pericolele ascunse ale drumețiilor pe munte iarna: „Considerați că nu există zonă sigură”

Munții Făgăraș, Bucegi și Retezat au fost de-a lungul timpului locurile a numeroase tragedii și evenimente dramatice cărora le-au căzut victime exploratorii lor. În timpul iernii, riscul accidentelor pe munte crește exponențial, iar victimele sunt adesea turiștii nepregătiți și neglijenți.

Iarna și-a făcut simțită prezența în zonele alpine, iar primele atenționări cu privire la riscurile la care se expun turiștii care ajung pe crestele munților Făgăraș, Bucegi, Retezat sau Parâng au fost publicate în cele mai recente buletine nivometeorologice ale Administrației Naționale de Meteorologie.

Primele zăpezi cresc gradul de risc pe munte

Potrivit ANM, zăpada este mai consistentă la altitudini de peste 2000 de metri, în special în masivul Bucegi și în estul Făgărașului, unde stratul atinge până la 25 de centimetri. Precipitațiile așteptate în următoarea perioadă vor aduce noi depuneri, care pot forma și cruste de gheață la suprafață.

„În zona crestelor s-au format plăci subțiri de vânt, iar altele urmează să se formeze, în special pe versanții nordici. Există riscul declanșării unor avalanșe de dimensiuni mici sau medii, care pot angrena stratul superior de zăpadă, instabil și ușor umezit pe fondul temperaturilor diurne apropiate de 0 grade Celsius. Riscul crește în cazul oricărei supraîncărcări a stratului de zăpadă de către turiști sau schiori și se menține la nivel moderat”, se arată în cel mai recent buletin nivometeorologic al ANM.

Alături de Făgăraș și Bucegi, și zonele alpine de la peste 1800 de metri ale masivelor Parâng–Retezat, Țarcu–Godeanu, precum și cele din Carpații Orientali (munții Rodnei, Călimani, Ciucaș) prezintă risc de apariție a unor curgeri sau avalanșe de mici dimensiuni, mai ales în zonele înalte, provocate de alunecarea zăpezii proaspete peste cea veche.

Astfel de fenomene se pot manifesta în special pe pantele umbrite, unde zăpada persistentă este instabilă. Pe măsura avansării iernii, riscurile și pericolele din zona montană vor deveni tot mai mari.

Iarna, pe lângă riscul de avalanșe, turiștii trebuie să facă față și altor pericole specifice zonelor alpine.

Unul dintre acestea este dispariția marcajelor sub zăpadă, care crește semnificativ riscul de rătăcire. Ceața, vântul și crestele înzăpezite reduc vizibilitatea, amplificând pericolul. Cornișele, care sunt depuneri masive de zăpadă care atârnă peste goluri și pot ceda la o simplă călcare, reprezintă unul dintre motivele pentru care unele trasee din Retezat, Bucegi și Făgăraș sunt interzise iarna.

În plus, zonele stâncoase acoperite de gheață, precum și podurile de zăpadă formate peste râpe sau pârâuri în regiunile glaciare, sunt extrem de riscante. O altă problemă este durata prelungită a parcurgerii traseelor, într-o perioadă în care potecile devin greu accesibile, vremea este capricioasă, iar zilele sunt scurte. În caz de accident, turiștii trebuie să țină cont că intervențiile Salvamont pot fi extrem de dificile sau chiar imposibile în unele zone alpine.

„Nu există zonă sigură în munți”

Pe timpul iernii, traseele alpine aflate la altitudini mari și care traversează versanți abrupți trebuie evitate, avertizează Salvamont România. Salvamontiștii atrag atenția că moartea pe munte nu este un act eroic, ci consecința unei neglijențe.

„Niciodată să nu intrați într-o zonă închisă. Nu plecați singuri. Consultați buletinele meteorologice, prognozele privind avalanșele și informațiile locale. Folosiți materiale adecvate și verificați-le starea. Anunțați o persoană de contact asupra traseului. Urmați sfatul unei persoane experimentate, care cunoaște bine zona. Nu înaintați în grup compact, ci unul în spatele celuilalt, la distanță de siguranță. Anunțați dacă întârziați. Solicitați informații de la profesioniști: salvatori montani, ghizi, cabanieri, monitori de schi. Considerați că nu există zonă sigură!”, transmit reprezentanții Salvamont România.

Emilian Cristea, unul dintre marii alpiniști ai României, oferea în ultimul său articol publicat în 1982 în revista România Pitorească (înainte de a deceda) sfaturi celor care străbat munții iarna.

El afirma că reușita unei ascensiuni pe munte este asigurată de omogenitatea grupului, iar sănătatea, condiția fizică și echipamentul creează o stare psihică bună numai dacă traseul a fost ales pe măsura tuturor participanților.

„Alimentația insuficientă înaintea ascensiunii, mersul fără un conducător experimentat, alegerea unor trasee care depășesc posibilitățile fizice, temeritatea, echipamentul necorespunzător anotimpului, frica și consumul de alcool sunt cei mai de temut inamici dintre cauzele care duc la accidente pe munte”, adăuga alpinistul.

Necunoașterea muntelui, a legilor lui scrise sau nescrise reprezintă un pericol permanent, mai ales pentru tinerii și temerarii începători, afirma acesta. Nu toate drumețiile montane sunt însă periculoase. Cei care își iau măsurile de precauție necesare și nu se aventurează în locurile în care se pot pune în pericol găsesc în ele un mijloc de a rămâne activi și a se revigora și satisfacția drumețiilor în natură și a peisajelor de iarnă autentice.