Video Toate cele trei moțiuni simple depuse la Senat au fost respinse. Circ și discuții despre „marțieni”. Premierului i-a fost tăiat microfonul

Senatul a dezbătut și supus votului luni, 9 februarie, trei moțiuni simple ale opoziției privind activitatea Guvernului în domeniile politicii europene, apărării și educației. Ședința s-a transformat într-un circ, cu atacuri la adresa lui Ilie Bolojan și discuții despre „marțieni. În timp se afla la tribună, premierul a rămas fără sunet la microfon. Cele trei moțiuni au fost respinse

UPDATE 19.35 Moțiunea împotriva ministrului Radu Miruță a fost respinsă.

Cu 73 voturi împotrivă și 44 pentru, și această a treia moțiune dezbătută a picat.

18.50 Se dezbate moțiune împotriva ministrului Radu Miruță

Textul moțiunii - intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică” - a fost citit de senatorul PACE - Întâi România, Ștefan Borțun. 

Ministrul Miruță a respins acuzațiile, afirmând că subiectul moțiunii este „inventat, ambalat politic” și că autorii „au transformat un fake news într-o moțiune”.

El a avertizat că România trece printr-un moment sensibil, în care „unii ne vor slabi, dezinformați și dezbinați”, și a criticat retorica AUR: „România nu devine superputere dacă ne ascundem în păduri și ne declarăm patrioți prin vorbe”. Miruță a acuzat partidul că nu produce rezultate, ci doar „gargară”: „

Nu ați fost în stare, chiar și din opoziție, să faceți absolut nimic, doar circotecă”.

AUR l-a acuzat pe ministru că ar fi divulgat informații confidențiale, inclusiv amplasamentul unui depozit de muniții din Craiova.

PNL a anunțat că nu va susține o moțiune depusă de „cei ce nu iubesc România”, iar USR a afirmat că miniștrii săi sunt atacați pentru că „dușmanii României vor să fim o țară coruptă”:

 „Noi apărăm românii, voi răspândiți fake news”.

UPDATE: a fost respinsă și moțiunea pe educație

Moțiunea simplă pe educație fusese respinsă. Procedura de vot a generat tensiuni, după ce președintele de ședință a anunțat vot electronic secret, în timp ce mai mulți parlamentari au cerut vot cu bilă.

Rezultatul final: 44 de voturi „pentru”, 74 „împotrivă” și două abțineri.

UPDATE 18.10 A început dezbaterea moțiunii simple pe educație

În plenul Senatului a început dezbaterea moțiunii pe educație, în prezența premierului Ilie Bolojan, care deține și portofoliul interimar al Educației.

Șeful Guvernului a afirmat că textul moțiunii se concentrează exclusiv pe problema burselor studențești, ignorând alte teme majore din învățământul superior.

Bolojan a precizat că aproximativ 40.000 de studenți beneficiază de burse sociale, iar universitățile primesc anual 1,5 miliarde de lei pentru acest capitol. A admis că bursele ar trebui să fie „mai multe și mai mari”, însă a subliniat că orice creștere trebuie făcută gradual, în funcție de resursele statului.

Premierul a insistat că finanțarea universitară este „substanțială”, iar discuția despre educație trebuie să includă teme precum recrutarea cadrelor academice, cercetarea, inovarea și legătura cu mediul economic.

Iată întreaga alocuțiune a premierului:

„Moțiunea simplă depusă se referă exclusiv la sprijinul material  pentru studenți: burse, transport, condiții de trai. Sunt subiecte importante. Dar educația universitară înseamnă cu mult mai mult: calitatea, competențele, șansele reale pe piața muncii, cercetare și inovare, contribuție directă la dezvoltarea României. Acestea ar trebui să fie centrul unei dezbateri complete despre învățământul superior.Da, studenții au nevoie de sprijin financiar și de aceea există burse sociale, în cuantum de 925 de lei/lună, valoare stabilită de Consiliul Naţional pentru Finanțarea Învățământului Superior.

De asemenea burse beneficiază 40 de mii de studenți.Facultățile primesc de la ministerul Educației un fond de burse, în valoare totală de  1,5 miliarde de lei,  și ele decid câte sunt sociale, dar nu mai puțin de 30% din cele pe care le acordă.Ne-am dori ca bursele să fie mai multe și mai mari? Cu siguranță. Dar statul acesta de la care pretindem să le plătească nu este o entitate straină care-și ține banii proprii  în cufere îngropate prin locuri secrete.Statul suntem noi, cu toții. Banii statului sunt banii adunați de la cei care lucrează în România și tot ceea ce plătește peste ceea ce producem este din împrumuturi. Tot mai multe, tot mai scumpe, până în pragul insuportabilului la care am ajuns vara trecută și de care ne îndepărtăm cu un cost pe care îl știm cu toții.

Nu există ceva gratis, există ceea ce plătești din propriul buzunar și ceea ce  plătește altcineva. Ceea ce plătești din ce produci sau din ce te împrumuți.Bursa nu este însă salariu minim, nu este întreținere completă, nici nu poate fi. Este un ajutor pe cât de mare ni-l permitem. Avem obligația să păstrăm echilibrul financiar al țării. Orice creștere permanentă trebuie făcută treptat, pe măsură ce bugetul ne permite, astfel încât să fie o creștere sigură, predictibilă și care poate fi menținută.

Dincolo de burse, finanțarea publică a învățământului superior este substanțială. În datele de finanțare ale anului trecut, pentru școlarizarea fiecărui student s-au alocat aproximativ 8.500 de lei pe an; în total, 6 miliarde de lei. Pentru cazarea în cămine – 256 de milioane de lei, iar pentru subvenția de transport – 34 de milioane de lei. Aceste cifre arată că există un efort bugetar real și constant.

Dar realist vorbind, creșterea substanțială a bugetului pentru educație nu poate fi făcută de la un an la altul, dar drumul greu al redresării pe care am plecat anul trecut trebuie să ne aducă în situația în care să ne permitem mai mult pentru educație. Dar  în ce am dori să investim, de fapt?

Am fost suprins să nu văd în  cele doua pagini nimic despre ceea ce ar trebui să ne preocupe dincolo de populism și demagogie, în privința învățământului superior. Nimic despre adaptarea lui la lumea de astăzi și la cea de mâine, despre calitate lui și despre ceea ce el restituie  societății  în schimbul susținerii studiilor.Ce înseamnă „mai mult” în educația universitară?

Calitatea pregatirii în universități trebuie să crească, iar finanțarea nu trebuie să fie doar după  numărul de studenți. Trebuie sa fie și în funcție de performanța programelor de studii. Cum o măsurăm? În funcție de performanța studenților, câți ajung la absolvire, câți muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit, cu ce rezultate, care este performanța cercetării.    Trebuie să avem o imagine clară asupra traseului absolvenților. Avem nevoie de date publice transparente privind parcursul după absolvire: în ce măsură lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit, care sunt rezultatele pe programe și pe universități.

De exemplu: câți absolvenți ai facultăților de medicină promovează rezidențiatul, pe universități, și câți ajung apoi să lucreze în spitalele din România? Astfel de date ajută statul să dimensioneze mai bine locurile finanțate și îi ajută pe tineri să ia decizii în cunoștință de cauză.Finanțarea programelor slabe trebuie redusă până când reușesc planurile solide de îmbunătățire, iar economiile realizate trebuie să fie duse către cei care fac performanță. După cum trebuie sprijinite acele domenii care susțin economia, serviciile publice și capacitatea României de a concura.

Trebuie redusă birocrația academică, îmbunătățite recrutarea și mecanismul de promovare a profesorilor, trebuie întărită integritatea academică. Transferul de cunoaștere către societate trebuie să fie o funcție centrală a universităților: cercetare aplicată, inovare, colaborări cu economia și cu administrația, soluții pentru comunități. Universitățile trebuie să fie un motor al modernizării. Învățământul superior depinde de baza din preuniversitar. Calitatea rezultatelor universitare e legată direct de calitatea acestei baze. De aceea, politicile publice din educație trebuie gândite ca un întreg: de la alfabetizare și competențe de bază până la excelență universitară.Iar ceea ce se întâmplă în zona de rural, cu abandonul școlar, cu scăderea calității în preuniversitar este un semnal important de alarmă.

Da, banii educației trebuie să fie tot mai mulți, dar corelat cu creșterea calității și adaptare la realitatea economică. Astfel încât banii alocați să fie o investiție reală, cea mai importantă, nu doar o simplă cheltuială.

Pentru autorii moțiunii de azi, toate acestea nu contează. La fel ca toată politica lor, demersul este doar o exploatare simplistă a unei teme emoționale. Nu ar trebui să ne surprindă ca doar asta înțeleg ei din școală, dar ar trebui să ne îngrijoreze că aceasta este viziunea lor despre viitor.  Și foarte cinstit, stimați colegi, la începutul dezbaterii era o grupă de studenți care era în balcon. Și faptul că acum nu mai e niciunul ar trebui, pe toți, să ne îngrijoreze. În afară de elevii care erau acolo, era o grupă de studenți, și dacă ne gândim la rece, cred că asta ar trebui să ne pună pe gânduri.  

UPDATE 17.58 Senatul a respins moțiunea simplă privind acordul UE-Mercosur

Doar 38 de parlamentari au votat în favoarea moțiunii, în timp ce 52 s-au pronunțat împotrivă, iar 25 s-au abținut. Moțiunea simplă privind acordul UE -Mercosur a fost, aststfel, respinsă.

UPDATE Senator PACE, despre acordul Mercosur: „adoptat de marțieni”

Senatorul Clement Sava, membru al grupului PACE - Întâi România, a ironizat discuțiile privind acordul Mercosur. 

Sava a susținut că România ar sacrifica economia „pentru a primi banane scumpe”, recomandându-le ironic parlamentarilor USR „să le consume”, în speranța că „vor reuși să obțină și alte note decât cele de repetenție”. Senatorul a continuat în aceeași notă, afirmând că ministrul Țoiu ar lipsi din dezbateri pentru că „nu are nicio responsabilitate”, iar acordul Mercosur ar fi fost adoptat „de marțieni care au fugit cu satelitul domnului Miruță până în Groenlanda, să atragă țarul omenirii”.

Declarațiile au stârnit reacții în sală.

UPDATE 17.20 Premierul Ilie Bolojan a respins criticile formulate în moțiunea Opoziției

Pentru că semnatarii moțiunilor au criticat și decizia privind acordul UE-Mercosur, Ilie Bolojan a afirmat de la tribună că documentul pornește de la „premise false”. Șeful Executivului a explicat că acuzațiile privind lipsa de transparență și presupusele efecte negative ale acordului UE - Mercosur asupra României nu au fundament.

Premierul a subliniat că negocierile pentru acest acord sunt vechi și bine cunoscute: „Întreaga construcție a textului moțiunii lasă impresia că semnatarii au aflat despre acest acord abia în momentul în care Uniunea Europeană a anunțat încheierea negocierilor. Realitatea este însă că acest acord… se află în negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene”.

Bolojan a amintit și că, atunci când președintele Nicușor Dan a anunțat în decembrie că România susține acordul „nimeni nu s-a îngrijorat”:

„România a contribuit la pregătirea celor trei runde de negocieri care au avut loc pe parcursul jumătății de an în care am deținut președinția. Vorbim de ceva întâmplat în urmă cu 7 ani. Nimeni nu a fost îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public atunci dacă e bine sau e rău, dacă acest tratat ne ajută sau ne încurcă. La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, când președintele Nicușor Dan a anunțat că România este în favoarea acestui acord, a fost liniște; nimeni nu s-a îngrijorat, nu a existat nicio declarație politică.Să ne fie clar tuturor: acesta este un tratat economic, care vine ca orice în viață, cu riscuri și cu oportunități. Obiectivul nostru este să ne gestionăm riscurile și să ne maximizăm oportunitățile”

Premierul a acuzat Opoziția că exploatează subiectul în mod populist: prin această moțiune, „semnatarii fac ceea ce fac de ani de zile: răspândesc temeri în rândul celor care nu cunosc nici detaliile acordului… nici modul în care funcționează economia globală”.

În opinia sa, criticii fie nu înțeleg mecanismele economice, fie „aleg să procedeze astfel în mod deliberat”.

Premierului i-a fost tăiat microfonul

În timp ce premierul se afla la tribună a avut loc și un incident. Ilie Bolojan a constatat că a rămas fără sunet la microfon.

Problema a fost remediată imediat, iar premierul a primit câteva minute în plus pentru expunerea sa.

 De precizat că președinte de ședință este un  senator liberal.

UPDATE 17.15 Zamfir, atac la adresa ministrei Oana Țoiu și a premierului Ilie Bolojan 

Senatorul PSD Daniel Zamfir a intervenit în plen cu un discurs dur la adresa ministrei Mediului, aliniindu-se criticilor formulate de Opoziție în cadrul dezbaterii moțiunilor simple, potrivit Digi24.ro.

Social‑democratul a susținut că „bunul simț politic ar fi cerut să nu fie în sală atât timp cât există o instituție, Senatul României, care ți-a retras încrederea”.

Zamfir și-a extins apoi atacul către ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, deși moțiunea privind acordul UE–Mercosur nu îi era adresată direct. El a acuzat lipsa unor rezultate concrete în politica externă:

„Nu vedem niciun obiectiv concret atins pentru România în urma acestor întâlniri externe. Singura mare realizare pare să fie fotografia — fotografia dumneavoastră personală alături, eventual, de câte o vedetă internațională”. Senatorul a continuat, afirmând că „prin această atitudine provincială vă plasați singură într-o poziție de inferioritate… Nu este nimic glorios în asta”.

Discursul a vizat și conducerea Guvernului. Zamfir l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că „are impresia că este guvernul său, crede că i se cuvine orice, decide singur, fără consultare”. Mesajul a fost tranșant: „Dacă nu vă place această coaliție… atunci, domnule prim-ministru, căutați-vă o altă coaliție împreună cu cei de la USR”.

Senatorul PSD a avertizat că partidul său nu va susține decizii luate unilateral: „Să nu vă așteptați la susținerea noastră”.

În privința acordului Mercosur, Zamfir a subliniat că PSD „a votat deja acolo unde contează”, afirmând că votul europarlamentarilor social‑democrați „a înclinat decisiv balanța… Noi chiar ținem cu România”.

17.10 Grevă japoneză în rândul Opoziției

Senatorul Dorin Silviu Petrea, din grupul PACE - Întâi România, a anunțat declanșarea unei greve japoneze. Protestul vizează prezența în sală a ministrei Mediului, Diana Buzoianu, care primise un vot de blam. „Avem în sală un ministru al Guvernului Bolojan care a primit un vot de blam. Pentru asta facem grevă japoneză”, a declarat Petrea, cerând ca aceasta să fie scoasă din plen.

„E o sfidare!”, a adăugat senatorul.

UPDATE 16.50 Senatorii au deschis dezbaterile pe moțiunea împotriva Acordului UE–Mercosur,

Senatorii au deschis dezbaterile pe moțiunea împotriva Acordului UE–Mercosur, document în care semnatarii acuză „disprețul guvernanților față de poporul suveran” și susțin că „viitorul economic al țării este vândut pe promisiuni de sinergie globală”, în timp ce agricultura și industria ar fi expuse unei „competiții asimetrice și distructive”.

În apărarea Guvernului, ministrul Economiei, Irineu Darău, a criticat dur textul moțiunii. „Astăzi ați redactat trei texte foarte precare”, a spus acesta, reproșând Opoziției că, în cazul Mercosur, „ați reușit performanța să scrieți aceste pagini folosind doar șapte cuvinte despre agricultori”.

Ministrul Economiei a contestat și concluziile moțiunii.

„Nu înțeleg cum puteți descrie Mercosur ca fiind un dezavantaj net pentru industrie… Sunt sigur că un text realizat chiar și cu ajutorul ChatGPT ar fi fost mai bine structurat”, a spus el.

Darău a acuzat Opoziția că folosește „trei sintagme neadevărate”, între care ideea că Guvernul „ar fi trădat un destin” sau că ar fi acționat „împotriva propriilor interese ale României”. El a criticat și folosirea repetată a expresiei „poporul suveran”:

„Poporul suveran a ales un președinte, a ales partide politice… Nu vă mai substituiți poporului suveran spunând Guvernului și Președinției ce nu au voie să facă”.

Cu puțin timp înainte, parlamentarii Opoziției au intrat în plen cu un catalog în care au notat miniștrii și vicepremierii. „Până acum, nimeni nu a trecut clasa. Nota 3 — nici măcar 4 nu ne-a lăsat inima să dăm”, a declarat Dorin Silviu Petrea, senator al grupului PACE – Întâi România, potrivit Digi24.

Aleșii au adus și banane pentru membrii Executivului, într-un gest simbolic de protest.

UPDATE 16.00 A început ședința de plen

Ședința de plen a început la ora 16:00, iar premierul Ilie Bolojan s-a așezat în primele rânduri ale sălii.

UPDATE 14.00 Semnalul dat de șeful Senatului 

Înainte de votul secret din plen, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis un avertisment aspru membrilor coaliției să respingă moțiunile pentru a rămâne solidari cu Guvernul. 

„Astăzi, în Senatul României, toate cele trei moțiuni simple depuse de opoziție trebuie respinse fără echivoc. Partidele coaliției au datoria de a demonstra solidaritate cu Guvernul, așa cum este firesc într-o majoritate politică și de guvernare responsabilă. Stabilitatea și coerența actului de guvernare depind de această unitate”, a scris Mircea Abrudean, luni, pe Facebook. 

Acesta avertizează că parlamentarii care vor vota cele trei moțiuni simple se aliniază agendei AUR. „Orice parlamentar care ar alege să voteze una dintre aceste moțiuni ar transmite, în fapt, un semnal politic clar: acela al alinierii la agenda AUR și al acceptării unei relații de vasalitate politică față de acest partid. România are nevoie de responsabilitate, nu de jocuri politice care subminează majoritatea și stabilitatea guvernării”, completează acesta. 

Știrea inițială

Opoziția a depus miercuri, 4 februarie, trei moțiuni simple la Senat, vizând activitatea Guvernului în domeniile politicii europene, apărării și educației. Acestea vor fi dezbătute luni.

Prima moţiune simplă vizează modul în care Guvernul a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE - Mercosur.

Intitulată "Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese", moţiunea este iniţiată de 47 de senatori ai Opoziţiei (28 AUR, 13 PACE - Întâi România şi şase neafiliaţi), scrie Agerpres.

Semnatarii critică "excluderea consultării Parlamentului în procesul care a dus la angajarea într-un acord strategic de dimensiunea Mercosur-ului".

Iniţiatorii moţiunii susţin că "Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare vulnerabile".

În 21 ianuarie, Parlamentul European s-a pronunţat, prin vot, în favoarea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la validitatea Acordului comercial al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) cu statele membre ale Mercosur, semnat în Paraguay.

A doua moţiune simplă este împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă și este criticată gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională în contextul declaraţiilor privind "potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda".

Intitulată "Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică", moţiunea anunţată din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR şi 13 PACE - Întâi România).

Iniţiatorii susţin că moţiunea este determinată "de necesitatea protejării interesului naţional al României în domeniul apărării şi securităţii, într-un context geopolitic extrem de volatil, în care responsabilitatea decizională şi rigoarea strategică sunt esenţiale pentru stabilitatea statului".

Semnatarii moţiunii consideră că "lipsa oricărei delimitări clare între obligaţiile României asumate în cadrul NATO, eventualele misiuni desfăşurate sub mandat ONU sau UE şi scenariile de tip 'coaliţie de voinţă' creează un precedent periculos". "O astfel de ambiguitate strategică afectează credibilitatea statului român şi poate genera riscuri operaţionale şi diplomatice inutile" - susţin ei.

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a anunţat încă de miercurea trecută că va fi prezent în Parlament la dezbaterea moţiunii.

În fine, va fi dezbătută și moţiunea simplă împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, criticat că a redus, într-un context inflaţionist, "sprijinul social" pentru studenţi, accesul la educaţie devenind "tot mai dependent" de venitul familiei, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.

Intitulată "Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar", moţiunea, anunţată încă din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului, este semnată de 41 de parlametari (28 senatori AUR şi 13 PACE - Întâi România).

Semnatarii punctează că, deşi premierul Ilie Bolojan este ministru interimar al Educaţiei, "studenţii care sunt afectaţi de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viaţă, nu mandate".

În 21 ianuarie, Parlamentul European s-a pronunţat, prin vot, în favoarea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la validitatea Acordului comercial al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) cu statele membre ale Mercosur, semnat în Paraguay.