Sperietoarea anticipatelor, vânturată din nou. Cum ar da peste cap tot PNRR-ul instabilitatea politică | ANALIZĂ
0Varianta alegerilor anticipate, un demers foarte greu de pus în practică, fără precedent în istoria României, ar însemna nu doar instabilitate politică, ci și sabotarea PNRR, pentru că ar lăsa Guvernul fără o parte din instrumentele politice.
Reîntoarcerea la popor, adusă în atenția publică de premierul Marcel Ciolacu, e un obiectiv care se loveşte de numeroase obstacole şi a cărui punere în practică poate avea loc doar peste jumătate de an, în cel mai optimist scenariu posibil. Demersul, chiar dacă ar avea un scop pozitiv, adică o reconfigurare parlamentară astfel încât să fie găsită o guvernare stabilă, se loveşte de numeroase piedici, pentru că paşii până la anticipate sunt numeroşi, iar tot procesul depinde şi de voinţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Potrivit Constituţiei, „preşedintele poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului, act premergător stabilirii noilor alegeri legislative, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Aşadar, poate, nefiind obligat.
De altfel, în ultima sa intervenție publică pe tema anticipatelor, la începutul lunii aprilie, Klaus Iohannis a subliniat că e „complicat de ajuns la alegeri anticipate” și a recomandat partidelor Puterii să se ocupe de guvernare. Într-o altă intervenție, în contextul căderii Guvernului Cîțu, același Iohannis sublinia că e „aproape imposibil de declanșat alegeri anticipate”.
Înainte de semnarea decretului de dizolvare, Iohannis trebuie să se consulte cu şefii Parlamentului şi cu liderii de grupuri, dar fără a fi obligat să ţină cont de vreo decizie sau sfat al acestora. Aceştia sunt paşii procedurali, la nivel de relaţie Executiv-Legislativ. În cazul puţin probabil al dizolvării Parlamentului, Guvernul interimar trebuie să emită o Hotărâre de Guvern pentru organizarea alegerilor, iar între aceasta şi ziua scrutinului trebuie să fie minimum 90 de zile. Dacă planul pentru anticipate ar merge fără tergiversări, alegerile ar fi cel mai devreme la final de februarie, început de martie.
Ce nu poate face un Guvern interimar
Intrarea Executivului într-un interimat pentru câteva luni ar pune pe butuci întreaga implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Motivul e unul simplu: restrângerea capacității de a da acte normative.
„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege”, arată o prevedere a Codului Administrativ.
Iar Guvernul are acum în pregătire o nouă lege a pensiilor publice, dar și o nouă lege a salarizării. De asemenea, obișnuiți cu adoptarea de ordonanțe de urgență, guvernanții ar urma să rămână și fără acest instrument, fiind necesară adoptarea actelor normative importante pe cale parlamentară, ceea ce presupune un proces mai anevoios.
Șir lung de amenințări cu anticipatele
De nu mai puțin de patru ori au amenințat diferiți lideri ai PSD cu anticipatele, în caz de neînțelegere la nivelul Coaliției. Ultima dată a fost în contextul rocadei premierilor, când social-democrații susțineau că dacă lui Ciolacu îi sunt puse piedici în preluarea funcției, soluția e una singură: anticipatele. Însă sperietoarea anticipatelor mai folosise inclusiv în momente în care în joc erau luarea unor măsuri. De exemplu, toamna trecută, PSD amenința cu anticipatele dacă nu era luată o măsură pentru reglementarea pieței energiei.
Începe revolta în PNL
Tensiunile încep să apară și în PNL, unde mai mulți lideri vor convocarea unei ședințe de Birou Executiv sau de Birou Politic Național, unde să fie discutate pachetele de măsuri și să fie dat un vot pe liniile roșii ale PNL în discuțiile cu PSD, pe tema fiscalității. O grupare din PNL consideră că Nicolae Ciucă este prea „moale” în discuțiile cu premierul Ciolacu și nu pune piciorul în prag pentru a apăra măsurile care lovesc în electoratul liberal. De asemenea, un alt subiect fierbinte care ar putea ajunge să fie discutat la nivel de conducere este cel al ieșirii de la guvernare.
Tensiunea din interior, diseminată doar pe surse, a ajuns să fie verbalizată de Alin Tișe, șeful CJ Cluj și vicepreședinte al PNL la nivel național. „Creșterea fiscalității lovește direct în electoratul PNL. Și condamnă România la o criză profundă și recesiune. Susținerea economiei reale presupune susținerea mediului de afaceri și nicidecum fiscalitatea crescută. Asta echivalează practic cu scoaterea PNL de la guvernare! PNL trebuie să iasă de la guvernare în măsura în care guvernarea nu ține cont de prioritățile liberale și mărește fiscalitatea. Nu, nu am discutat în partid asta. Este ceea ce gândesc și ce aș face eu, dar partidul gândește cu mintea altora”, a precizat Tișe, într-un mesaj publicat pe Facebook.