Scandalul banilor pentru programul „Saligny“: multe promisiuni, puține fonduri
0Bugetul Ministerului Dezvoltării este majorat cu aproximativ 60% pentru anul 2024, însă banii sunt departe de a fi suficienți pentru a acoperi plățile pentru proiectele de investiții din teritoriu, ceea generează tensiuni între aleșii locali și Guvern.
Apropierea alegerilor din 2024, inclusiv a celor pentru primării și consilii județene, îi determină pe aleșii locali să pună presiune pe guvernanți, pentru a da cât mai mulți bani pentru investițiile promise în teritoriu, mai ales prin Programul „Anghel Saligny”. În condițiile în care Ministerul Dezvoltării e condus de un liberal, Adrian Veștea, Nicolae Ciucă (șeful PNL) a fost cel care a vorbit public de suplimentarea bugetului instituției cu 59%, adică de la 8 miliarde de lei la 13 miliarde.
Însă suma, deși la prima impresie pare una generoasă, nu este una care sǎ facǎ față tuturor contractelor semnate nici măcar din „Anghel Saligny”, fără a mai pune la socoteală un program ca PNDL sau celelalte cheltuieli ale instituției, cum ar fi salariile sau necesarul pentru ca ministerul să-și desfășoare activitatea. De exemplu, achitarea facturilor pentru utilități sau consumabile. De altfel, Adrian Veștea a amenințat săptămâna trecută, în rândul conducerii liberale, că ar putea să-și depună mandatul, dacă nu primește o sumă mai mare de bani, ca să poată fi direcționați spre investițiile din teritoriu.
Achitarea facturilor, sub 10% din contractele semnate
Conform calculelor făcute de „Adevărul”, valoarea contractelor semnate la zi cu unitățile administrativ-teritoriale se ridică la circa 26,5 miliarde. În schimb, valoarea plăților ajunge la aproape 2 miliarde de lei.
Deși pare o creștere mare a bugetului, aceasta este, de fapt, insuficientă să rezolve măcar partea de Anghel Saligny, de aici și amenințările lui Veștea de săptămâna trecută cu demisia. Doar în ultimele două luni au fost semnate contracte în valoare de 3,52 miliarde de lei, în timp ce la plăți, în conturi au fost virate doar aproximativ 530 de milioane de lei. Prin urmare, dacă toți banii de la Dezvoltare ar merge doar pentru „Anghel Saligny”, fondurile ar ajunge doar pentru jumătate din valoarea contractelor semnate.
Iar pe lângă Programul „Anghel Saligny”, Ministerul Dezvoltării trebuie să mai facă periodic plăți pentru vechile proiecte din PNDL, programul anterior de investiții, unde încă nu au fost finalizate toate proiectele, așadar nici decontate. Potrivit ultimei statistici a Ministerului Dezvoltării, din iunie, 7.877 de proiecte din PNDL fuseseră decontate, rămânând încă 837 de proiecte cu o decontare mai mare de 50% din suma prevăzută, iar pentru 277 de proiecte trebuia decontată întreaga sumă. De asemenea, tot la Dezvoltare, prin Compania Națională de Investiții, sunt și alte proiecte pentru care trebuie să fie asigurate fonduri.
Aleșii încing telefoanele
Surse din PNL și PSD au precizat pentru „Adevărul” că la sediile centrale ale partidelor au început să curgă în cascadă telefoanele dinspre primari și șefi de consilii județene, prin care fiecare solicită cât mai multe fonduri pentru anul următor, dar care mai așteaptă și până la finalul acestui an să fie alocați bani din Fondul de Rezervă, pentru plătirea facturilor restante. Nu în ultimul rând, Coaliția va trebui să evite un conflict direct cu aleșii locali și în ceea ce privește pensiile speciale ale acestora, în condițiile în care Guvernul pregătește prorogarea cu încă un an a intrării în plată a acestor venituri. Practic, pentru al cincilea an la rând guvernanții amână momentul în care vor intra în plată aceste venituri, apărute prin includerea lor în Codul Administrativ, în 2019.
De altfel, aceste venituri au un potențial crescut de neconstituționalitate, în condițiile în care Guvernul de la acea vreme, condus de Viorica Dăncilă, nu a respectat cerințele CCR în materia pensiilor speciale pentru aleșii locali, ci au mers pe o formă care mai picase de două ori la Curtea Constituțională.