Reforma pensiilor publice. Cât de mult se bazează contributivitate și cât le influențează politicul
0Noua reformă a pensiilor publice va trebui să aducă inclusiv o nouă formulă de calcul a acestora, în condițiile în care în prezent, modul de creștere ține de multe ori de dorința politică, nu de un plan pe termen lung.
Potrivit prevederilor Legii 263/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împarțirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împarțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv, potrivit CNPP. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurari sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică.
Valoarea actuală a punctului de pensie se stabilește conform prevederilor art 86. alin (2) lit b2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul de pensii publice, în vigoare la 01.01.2023, la 1.785 de lei (Legea 127 va intra în vigoare în integralitate în 2024, pentru că a fost amânată succesiv de guvernanți, iar noua reformă ar putea aduce noi schimbări).
Așadar, se poate observa că elementele de calcul prin care se stabilește cuantumul pensiilor în sistemul public sunt, în esență, nivelul salarial realizat și o valoare stabilită anual, în funcție realitățile fiscal-bugetare, de modul de construire a bugetului de stat sau a celui al asigurărilor sociale de stat și, nu în ultimul rând, de orientarea politicilor guvernamentale, fără o legătură directă cu suma reținută și virată de-a lungul perioadei.
De exemplu, de această filosofie se apropie și pensiile militare de stat, conform noii reforme (aflate pe masa CCR). Sistemul de calcul al pensiilor militare de stat propus în proiectul de lege, cu luarea în considerare a soldelor realizate într-o perioadă de timp, perioadă ce va crește treptat, precum și prin actualizarea nivelului acestora la data stabilirii pensiei cu indicele prețurilor de consum devine relativ similar modului de calcul utilizat în sistemul public, dar este mai aproape de realitate, având în vedere dinamica macroeconomică reflectată de indicele de consum.
În cazul acestor pensii, față de celelalte existente în reformă, baza de calcul este reprezentată de „media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni de activitate”, conform unui grafic care arată că până în 2043, raportarea va fi la ultimii 25 de ani de activitate. Față de alte pensii, nu sunt luate în calcul sporurile.
Ce trebuie să conțină noua lege a pensiilor publice
Conform obiectivelor din PNRR, noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani).
Unul din elementele esențiale este introducerea unei noi formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii aleși nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor. De asemenea, va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035.