Analiză Prețul disidenței în politică. De ce este condamnat Constantin Toma să rămână în PSD, deși partidul l-a lăsat fără sprijin

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a anunțat marți, 2 iunie, demisia sa din funcțiile de conducere deținute în cadrul PSD. Această decizie marchează punctul culminant al unui conflict deschis cu conducerea formațiunii. Analistul politic Adi Zăbavă a detaliat pentru „Adevărul” mizele și consecințele acestui divorț politic.

Constantin Toma și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în Partidul Social Democrat (PSD): președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.

„Dragi buzoieni, azi, 2 iunie 2026, mi-am dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le ocupam în Partidul Social Democrat, respectiv de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD”, a transmis Toma.

Acesta a explicat că decizia vine după ce, în ultimele două ședințe ale Consiliului Local Municipal Buzău, „o parte importantă din consilierii PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de mine, ca primar”.

Constantin Toma a făcut referire și la perioada de mandat, menționând că pe 5 iunie se împlinesc 10 ani de când a fost ales primar al municipiului Buzău.

„Pe 5 iunie se fac 10 ani de când m-ați ales ca primar și m-am străduit prin proiectele propuse spre aprobare Consiliului Local să răspund așteptărilor și intereselor dumneavoastră. Am preluat Primăria într-o situație foarte grea și împreună cu echipa pe care am construit-o am reușit să obținem rezultate bune, cu ecouri atât prin țară dar și peste hotare”, a scris acesta.

În mesajul său, primarul afirmă că decizia de retragere din funcțiile de conducere din PSD este determinată de relațiile tensionate din interiorul organizației locale. 

„Având în vedere atitudinea ostilă a conducerii locale a PSD și a unei părți importante a consilierilor locali PSD, apreciez că nu mă mai regăsesc în posturile de conducere din care am demisionat”, a precizat el.

Totodată, edilul și-a exprimat regretul pentru decizia luată, susținând că organizația PSD Buzău este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, social-democrații au obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local.

Un deznodământ ușor de anticipat

După mai multe luni în care Toma a criticat public conducerea partidului, poziționându-se inclusiv de partea lui Ilie Bolojan, plecarea sa din conducerea PSD nu ar trebui să reprezinte o surpriză, spune analistul politic Adi Zăbavă.

„În clipa de față, cred că motivul anunțat este și cel care a dus acum la demisie. Era, fără doar și poate, o situație așteptată, dată fiind poziționarea lui Constantin Toma din ultima perioadă. Nu prea există disidență în partidele politice românești care să nu ducă, la un moment dat, la o rupere a relației. Cred că nici în cazul de față nu ne puteam aștepta la altceva, mai ales după instalarea lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău”, a explicat specialistul.

Cel mai probabil, spune Adi Zăbavă, motivul principal al demisiilor anunțate de Constantin Toma este cel invocat, anume pierderea sprijinului politic în cadrul Consiliului Local Buzău.

„Chiar dacă cei doi au fost împreună în campanie și păreau, la acel moment, că criticile naționale formulate de Toma nu afectează relația de la nivel local, iată că până la urmă criticile dure au dus la această ruptură. Fără doar și poate, modul în care consilierii locali ai PSD au început să se raporteze la primarul Toma a reprezentat pentru acesta un semnal de alarmă. Dacă nu s-ar fi distanțat de PSD, ar fi putut să aibă probleme de altă natură și să deconteze personal lucruri care țineau, într-o anumită măsură, de partid”, a adăugat Adi Zăbavă.

Calculele electorale pentru mandatul de primar

Deși a renunțat la funcțiile de conducere, Constantin Toma rămâne membru al partidului pentru a-și păstra mandatul câștigat la urne, legislația în vigoare impunând acest compromis.

„Primarii sunt legați de partid prin prevederile legale și nu își pot da demisia din partid fără să își piardă mandatul, în ciuda faptului că, de cele mai multe ori, oamenii votează persoana și nu neapărat formațiunea politică. Mai sunt doi ani până la alegerile locale, iar perioada este suficient de lungă pentru ca multe lucruri să se schimbe”, subliniază analistul.

În privința viitorului politic, spune Adi Zăbavă, edilul ar putea alege ca în 2028 să candideze din partea unui alt partid politic sau ca independent.

„Constantin Toma a câștigat categoric alegerile pentru Primăria Buzău din 2016 și nu am informații care să indice că imaginea sa în municipiu s-ar fi deteriorat într-atât încât să nu îi mai permită să câștige. În general, primarii puternici reușesc să își păstreze funcția indiferent de partidul din partea căruia candidează. Totuși, vorbim despre Buzău, un fief tradițional al PSD, iar acest lucru ar putea crea anumite dificultăți pentru Constantin Toma dacă, peste doi ani, va candida ca independent sau din partea unei alte formațiuni politice. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru concluzii, iar până la următoarele alegeri mai există suficient timp pentru reconfigurări politice”, a punctat Zăbavă.

Conducerea centrală a PSD, câștigătoare pe termen scurt

Din perspectiva imaginii de ansamblu a partidului, izolarea lui Toma reduce considerabil impactul criticilor sale lansate în spațiul public. Fără o platformă de lider județean, discursul primarului riscă să piardă din greutate.

„Într-o anumită măsură, da, conducerea PSD poate considera că scapă de o voce dizidentă. Declarațiile lui Constantin Toma aveau vizibilitate în principal pentru că acesta făcea parte din Partidul Social Democrat și ocupa funcții de conducere. Odată cu pierderea acestor poziții, este posibil ca impactul public al declarațiilor sale să scadă.”

Analistul remarcă și posibilele riscuri ale unei excluderi definitive a primarului din rândurile social-democraților.

„Pe de altă parte, o eventuală îndepărtare completă din partid i-ar putea aduce și un anumit capital de victimizare. În același timp, Toma nu își pierde mandatul de primar, iar pozițiile sale publice vor continua să existe. Totuși, este foarte posibil ca acestea să nu mai beneficieze de aceeași vizibilitate de până acum. Din această perspectivă, actuala conducere centrală a PSD poate fi considerată câștigătoare, deoarece declarațiile lui Constantin Toma nu vor mai genera probabil aceeași atenție publică în condițiile în care acesta nu mai ocupă funcții de conducere în partid și este posibil să nu mai fie nici membru PSD, dacă formațiunea va decide excluderea sa”, a conchis Adi Zăbavă.

Decizia primarului vine pe fondul poziției sale împotriva ieșirii PSD de la guvernare și al susținerii acordate reformelor promovate de premierul liberal Ilie Bolojan. Cu doar câteva zile înainte, Constantin Toma a cerut public formarea unei coaliții stabile PSD-PNL-UDMR-USR și a solicitat retragerea lui Sorin Grindeanu de la conducerea partidului, argumentând că România traversează o perioadă marcată de multiple provocări, de la războiul de la graniță până la efectele economice generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Cine este Constantin Toma

Inginer de profesie, Constantin Toma a intrat în afaceri imediat după Revoluție. A început cu vânzarea de căruţe. Mai târziu s-a apucat să facă şi tractoare, în colaborare cu unul din cei mai mari producători din lume, Landini. Nu a avut succes însă cu tractoarele, dar a dat lovitura cu echipamentele pentru tratarea apei, Romet Buzău devenind cel mai mare producător local şi un jucător important la nivel internaţional. În anul 2007, firma patronată de Constantin Toma raporta o cifră de afaceri de aproape 800 milioane de lei, cu 62 de angajați. În anul 2013, numele său apărea în anul 2013 în topul Forbes al celor mai bogați români cu o avere estimată la 29 milioane de euro. 

După un mandat de senator PDSR (n.red. - actualul PSD) în legislatura 2000-2004, Constantin Toma a revenit în prim-planul vieții publice în 2016, când a câștigat alegerile pentru Primăria Buzău, beneficiind de sprijinul conducerii locale a partidului, în special al lui Ciolacu, care era deja o figură centrală în PSD la nivel național. A fost reales în această funcție de alte două ori, în 2020 și 2024.

Numele său apare într-un raport întocmit în anul 2022 de Centrul Român pentru Politici Europene în care sunt menționați toți oficialii care s-au întâlnit cu primarul pro-rus al municipiului Chișinău, Ion Ceban, declarat între timp indezirabil pe teritoriul României. Acesta din urmă a avut de-a lungul timpului întâlniri inclusiv cu fostul premier Marcel Ciolacu și a beneficiat în anul 2022 de un ajutor de aproximativ 400.000 de euro din partea CJ Buzău, condus la vremea respectivă de Petre Emanoil.