Analiză Poate Nicușor Dan să refuze un premier PSD-AUR? Un judecător constituțional clarifică: „Nu prea are spațiu de manevră dacă există o majoritate”

Retragerea miniștrilor de către Partidul Social Democrat ar putea declanșa o dispută de natură constituțională, în contextul în care Ilie Bolojan ar avea din acel moment 45 zile la dispoziție pentru a propune noi persoane care să ocupe aceste funcții. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, explică pentru „Adevărul” faptul că acest termen nu poate fi ignorat, iar executivul este obligat să își completeze structura prin miniștri validați de Parlament. Procedura nu echivalează însă cu un nou vot de învestitură pentru întregul cabinetul.

Retragerea miniștrilor PSD din guvernul Bolojan nu declanșează automat căderea executivului și nici nu obligă premierul să se întoarcă în Parlament pentru un vot de învestitură. Articolul 85, alineatul (3) din Constituție prevede însă că orice remaniere prin care se schimbă structura sau compoziția politică a guvernului necesită aprobarea Parlamentului.

„Dizolvarea Parlamentului  

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”, prevede Articolul 85 din Constituție.  

Concret, înseamnă că Ilie Bolojan trebuie să propună miniștri titulari pe locurile rămase vacante, iar aceștia să treacă prin audieri în comisii și vot în plen. Procedura nu echivalează însă cu un nou vot de învestitură pentru întregul cabinetul. Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, clarifică situația.

„Dacă, prin numirea unuia sau mai multor miniștri, se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, atunci este obligatoriu să se meargă în Parlament pentru a cere votul de încredere. Dar acest vot nu este pentru întreg Guvernul, ci doar pentru miniștrii propuși. Președintele nu îi poate numi decât după ce primesc acest vot favorabil. Practic, este aceeași procedură ca la învestirea Guvernului, doar că se aplică punctual", a explicat Augustin Zegrean pentru „Adevărul”.

Desemnarea unor interimari, doar soluție temporară

O altă variantă pe care o are premierul este numirea de miniștri interimari, fără a mai merge în Parlament. Constituția permite această soluție, dar o limitează la 45 de zile. Întrebarea care se pune acum este dacă Bolojan ar putea ocoli la nesfârșit votul parlamentar prin simpla rotire a interimarii la expirarea fiecărui termen. În opinia lui Augustin Zegrean, schimbarea interimarilor nu modifică cu nimic termenul de 45 zile.

„Schimbarea miniștrilor interimari în acest interval nu schimbă cu nimic situația. Nu prelungește termenul și nu elimină obligația de a merge în Parlament. Singura variantă fără complicații ar fi menținerea aceleiași structuri politice", menționează Augustin Zegrean.

Mai mult, fostul judecător constituțional subliniază că nici respingerea succesivă a candidaților nu resetează termenul constituțional.

„Foarte important: respingerea unor miniștri nu înseamnă că începe un nou termen de 45 de zile. Termenul curge în continuare. Nu poate fi prelungit prin schimbarea propunerilor sau a interimarii lor", subliniază Zegrean.

Iar dacă termenul expiră fără o rezolvare, Guvernul nu pică automat, însă Curtea Constituțională ar putea fi sesizată pentru conflict de natură juridică, explică fostul judecător CCR.

„Guvernarea nu este o joacă. Prim-ministrul nu poate amâna la nesfârșit aceste proceduri. Dacă nu se respectă Constituția, se poate ajunge la un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, care poate fi sesizat la Curtea Constituțională, inclusiv de către președinte", arată Zegrean.

Poate Nicușor Dan să refuze un premier propus de majoritate?

Președintele Nicușor Dan a declarat public că nu va numi un premier susținut de PSD și AUR. Declarația ridică însă o problemă constituțională. Dacă cele două partide au împreună o majoritate parlamentară, mai are șeful statului posibilitatea legală de a ignora propunerea lor? În opinia lui Augustin Zegrean, Legea Fundamentală îl obligă pe șeful statului să țină cont la desemnarea premierului de rezultatul consultărilor cu partidele.

„În ceea ce privește desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, președintele nu prea are spațiu de manevră. Constituția îl obligă să țină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susținută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituție o prevedere care să îi permită președintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituțională", explică fostul președinte al Curții Constituționale. 

Alegerile anticipate, extrem de dificile

Scenariul alegerilor anticipate, luat în calcul de analiști, este constituțional posibil, dar presupune un mecanism anevoios. Constituția prevede dizolvarea Parlamentului numai după ce două propuneri succesive de premier sunt respinse în termen de 60 zile. Nici atunci dizolvarea nu este automată, fiind în mâna președintelui, care ar putea încerca să facă noi propuneri pentru instalarea unui nou guvern.

„Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar și în această situație, decizia de dizolvare nu este automată. Constituția spune clar că președintele poate lua această decizie după consultații cu liderii politici. Este o opțiune, nu o obligație", a explicat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.