Parlamentul European cere includerea României și Bulgariei în Schengen până la sfârșitul acestui an
0Europarlamentarii vor dezbate marți o rezoluție care afirmă că Bulgaria și România ar trebuie să fie acceptate în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. Votul va fi dat miercuri, 12 iulie.
Parlamentul European solicită Consiliului respectarea articolului 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgariei și României la UE și să voteze, fără întârziere și cel târziu până la sfârșitul anului 2023, în favoarea aderării celor două state.
Textul rezoluției arată că un spațiu Schengen mai extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, în timp ce situația actuală este „instrumentată de propaganda anti-UE” în cele două țări.
De asemenea, textul subliniază consecințele economice și de mediu ale menținerii celor două țări în afara spațiul Schengen și îndeamnă Comisia Europeană să estimeze costurile neaderării pentru România și Bulgaria și să analizeze opțiunile privind mecanismele de compensare financiară.
„În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include și statele terțe Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Parlamentul a sprijinit în mod repetat aderarea Bulgariei și a României, cel mai recent în rezoluția din 5 octombrie 2022 și în dezbaterea din 14 decembrie 2022”, se arată
Documentul arată că România și Bulgaria au înregistrat pierderi financiare semnificative în ultimii 11 ani, în ciuda îndeplinirii tuturor criteriilor necesare pentru a adera la spațiul Schengen.
Parlamentul European reafirmă în rezoluție sprijinul ferm pentru extinderea spațiului Schengen și includerea României și Bulgariei, precizând că cele două state au îndeplinit obligațiile Schengen.
De asemenea, în rezoluție se subliniază că decizia din decembrie 2022 a fost motivată „mai de grabă de campaniile politice interne naționale decât de criteriile efective de aderare”.
Europarlamentarii arată că refuzul de a accepta România și Bulgaria în Schengen reprezintă o încălcare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în ceea ce privește dreptul la demnitatea umană, libertate și securitate, egalitate în față legii, protecția mediului și libertatea de circulație.