Noi precizări despre creșterea salariilor. Ce sume sunt înaintate de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a precizat încă o dată că prima creștere a salariului minim ar putea fi de 3.300 de lei, în timp ce lefurile din construcții ar urma să fie mărite la 4.500 de lei, însă fără a da și date concrete privind momentul implementării măsurilor.

Marcel Boloș a fost mai nuanțat în ceea ce privește calendarul creșterii salariului minim. Dacă marți vorbea de o decizie a Coaliției privind o creștere a salariului minim la 3.300 de lei, miercuri, într-un interviu pentru Digi.ro, a precizat: „A existat un consens privind creșterea salariului minim de la 3.000 la 3.300 și o creștere în construcții de la 4.000 la 4.500 lunar. Este o creștere de 83 de lei net, măsură cuprinsă în programul de guvernare. Un termen va fi stabilit”, a afirmat Marcel Boloș, întrebat dacă va avea loc mărirea de la 1 octombrie.

Chestionat dacă majorarea va fi de la 1 ianuarie, Boloș a punctat: „O decizie nu a fost luată. Trebuie să analizăm destul de bine lucrurile. O creștere determină și o creștere și a celorlalte salarii din companii”

Pe de altă parte, întrebat dacă ar putea fi un salariu brut de 3.750 lei de la 1 ianuarie, demnitarul a precizat: „Nu pot să confirm. Aștept momentul oficial pentru a fi anunțată. Suntem atenți la impactul pe care salariul minim îl are asupra economiei. Avem un impact bugetar consistent”.

Riscul pierderii banilor din PNRR

Marcel Boloș a recunoscut faptul că există pericolul pierderii de bani din PNRR, dat fiind că sunt întârziate reformele.

„Ministerul Muncii și MIPE fac demersuri și sunt la Bruxelles zilele acestea pentru a putea aduce reforma la zi. Toată lumea știe că suntem întârziați cu această reformă. Nu e ușoară, e dură. Stagiul de cotizare e o nucă tare în discuția cu CE, pentru că e nefiresc să ai ultima lună de calcul pentru pensia specială. Baza de calcul pe media ultimilor 10 ani și un stagiu de cotizare mai consistent care să genereze o pensie și un drept la pensie dar și vârsta de pensionare e un subiect de discuție. CE are posibilitatea să ne taie 1,4 miliarde de euro. Avem valori ale contractelor de 28 miliarde de euro. Urmează să depunem cererea de plată numărul 3 unde avem decarbonizarea, să scoatem din funcțiune grupurile energetice de la Turceni și Rovinari și include și reforma pensiilor speciale”, a mai precizat demnitarul.

Ministrul de Finanțe a subliniat că următoarea cerere de plată va fi și mai dificilă. „E în cererea 4, avem niște „monștri” în ea. Să nu arunce lumea cu pietre în Minister dar avem reforma pensiilor generale, partea de salarizare unică și reforma sistemului de taxe. Cererea 4 este aferentă anului 2022. Nici la nivelul UE alte țări nu stau mai bine la PNRR, nu suntem codași. Sunt 5 țări care au depus cererea de plată 3 și mai sunt 7 care au depus cererea de plată 2. Nu e simplu de urnit un asemenea uriaș. Avem al doilea cel mai complex PNRR după Italia. O cerere de plată avea vreo 4.000 de pagini. Italia este în același ritm”, a mai subliniat Boloș