Noi clinciuri între sindicate și Coaliție: „Un atac mișelesc la funcția publică”
0Zona sindicală din administrație este în conflict cu Guvernul, în urma măsurilor propuse de Executiv pentru reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv desființarea de posturi neocupate sau comasări de instituții centrale și locale.
Într-o scrisoare deschisă a conducerii Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (structură afiliată CNS Cartel Afla) către membrii săi, organizația atrage atenția că reforma bugetară va fi prilej de îndepărtare a funcționarilor publici incomozi. „Dacă ne imaginăm cu toţii că măsurile propuse, reorganizările instituţiilor, reducerea numărului de posturi vor începe cu cei înregimentaţi politic, cei numiţi în funcţiile din instituţiile administraţiei publice pe linie de partid sau alte legături, ne vom înşela amarnic“, au avertizat cei din FNSA.
Sindicaliștii susțin că sectorul administrației publice e cel mai lovit de măsuri, nefiind până acum date indicații privind sarcinile care vor trece în administrația locală, care vor fi sursele de finanțare pentru noile atribuții, pentru că, odată cu descentralizarea unor servicii, cheltuielile vor fi în dreptul autorităților locale, care oricum se confruntă cu propriile probleme.
Concluzia e una simplă: „Analizând măsurile propuse, FNSA consideră că acestea trebuie respinse în integralitatea lor“. De altfel, sindicaliștii susțin că un asemenea demers au mai văzut și în anul 2008, când guvernarea PDL lua măsuri anti-bugetari, dar era mult mai deschisă către clientela de partid. Nu în ultimul rând, lasă de înțeles că e pregătit terenul pentru proteste în stradă.
Și nu e singurul actor public nemulțumit de reducerea posturilor. În condițiile în care Justiția nu e organizată la nivel sindical, Parchetul General a trimis încă de vineri ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, o adresă prin care solicită ca intenţia Guvernului de a desfiinţa posturile vacante publice să nu se aplice instituţiilor din sistemul judiciar, deoarece această măsură va avea efecte „devastatoare“ prin închiderea unităţilor din teritoriu, inclusiv structurile judeţene ale DIICOT.
Și Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu o poziție publică pe această temă. „Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător și 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desființarea unor instanțe sau parchete, care astăzi funcționează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcționa doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.)”, au subliniat cei din CSM.
Dispută BNS - Guvern
Și Blocul Național Sindical a criticat Guvernul după ce premierul Marcel Ciolacu a cerut „schimbări profunde“ la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum – «O structură nouă şi mai ales un nou mod de lucru» – pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la putere în această ţară după 1997 şi până în prezent“, arată BNS, într-o scrisoare deschisă. De altfel, BNS susține că puterea politică a ignorat cuvântul pe care îl aveau partenerii sociali inclusiv în problematici legate de asigurările de sănătate, iar acum, deși Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) ar trebui să se ocupe de decontarea serviciilor de sănătate, a ajuns să acopere și 20% din creșterile salariale din sistemul medical.
Surse din Coaliție susțin pentru „Adevărul” că ordonanța privind sectorul bugetar ar mai putea suferi modificări, adică să fie „îndulcită”, în condițiile în care tot mai multe categorii socio-profesionale sunt revoltate, iar inclusivin instituții-cheie nu au o opinie prea bună față de demersul Executivului, aflat în căutarea de a diminua din cheltuielile statului.