Exclusiv Nicușor Dan vrea un sistem automat de combatere a dezinformării. Expert: „Dezmințirea nu mai ajunge, s-a afectat capacitatea de discernământ a oamenilor”

În 6 luni, România va putea identifica și combate, automat, dezinformarea, a declarat președintele Nicușor Dan. Expertul în dezinformare Ciprian Cucu susține că pentru a avea efect e nevoie de un sistem complex de măsuri care să privească întreaga societate, iar efectele se vor vedea în 2-3 ani.

România se confruntă în continuare cu o vulnerabilitate majoră în fața campaniilor de manipulare și dezinformare, afirmă președintele Nicușor Dan într-un interviu pentru presa francez.

Acesta subliniază că statul nu are, în prezent, instrumentele necesare pentru a răspunde rapid și eficient la propaganda online, însă promite îmbunătățiri semnificative în următoarele șase luni.

„Nu avem o politică reală de apărare împotriva acestor campanii de dezinformare și manipulare. De exemplu, recent a circulat o informație falsă care afirma că aș fi semnat ordinul de a încorpora 200.000 de persoane în armată. Însă instituțiile noastre nu sunt în prezent capabile să detecteze automat o informație falsă răspândită pe mai multe site-uri și care ar ajunge, de exemplu, la 500.000 de persoane, și să răspundă corespunzător”, a declarat acesta pentru Le Monde.

Nicușor Dan susține însă că lucrurile urmează să se schimbe: „Cred că vom reuși să facem acest lucru în următoarele șase luni”.

Deși admite lipsa echipamentelor și procedurilor, președintele atrage atenția asupra unei dificultăți mai profunde: nivelul redus de încredere al cetățenilor în instituții, factor care încurajează răspândirea dezinformării. „Dar există o nemulțumire foarte puternică față de instituții în România, oamenii sunt frustrați de corupție, ceea ce îi face mai receptivi la acest tip de dezinformare”, a explicat Nicușor Dan.

Expert: „poți face chestiunea asta minimal în două săptămâni”

„Adevărul” a discutat cu expertul în combaterea dezinformării Ciprian Cucu, cadru didactic la Universitatea de Vest din Timișoara, despre cât de fezabil este un sistem automat de detectare a știrilor false și cum poate acesta să modifice în bine ecosistemul informațional din România.

Pentru expertul în combaterea dezinformării, un sistem automat de detectare a știrilor false este, în mare parte, realizabil. El explică de ce un sistem complet automatizat este improbabil și ce presupune, în fapt, un mecanism eficient de combatere a dezinformării

Ciprian Cucu spune că monitorizarea informațiilor și identificarea celor false nu este, în sine, o problemă tehnică dificilă: „Eu, de exemplu, fac niște monitorizări pe social media și nu îmi trebuie cine știe ce sisteme complicate. Am expertiză, știu unde să mă uit, am acces la date datorită Digital Service Act-ului emis de Comisia Europeană. Astfel platformele sunt obligate să dea acces la date pentru cercetare, nu știu exact cum poate guvernul să primească datele acelea, dar bănuiesc să nu e foarte complicat.”

El adaugă că, cel puțin în varianta de bază, instituțiile ar putea implementa un mecanism rapid: „Poți să faci chestiunea asta minimal… în două săptămâni, nici nu-ți trebuie șase luni.” Platformele precum TikTok sau Meta permit cercetătorilor să urmărească tiparele de răspândire a unor conținuturi: „Poți ușor să urmărești cine sunt oamenii ce tip de conținut distribuie. Sigur, dacă vrei ceva mai amplu, și vrei să-i urmărești și pe platforma X, care a blocat accesul cercetătorilor la date, că de aceea au fost amendați, dacă vrei să te mai uiți pe alte platforme, pe alte site-uri, îți trebuie ceva mai complex”.

Integrare, automatizare, cu oameni în spate

Experții avertizează însă de ani buni că automatizarea completă a detectării știrilor false este improbabilă. Ciprian Cucu confirmă: „Probabil că ideea președintelui este să integreze datele într-un sistem care să facă o automatizare… un sistem de flagging, de marcare automată a știrilor false, bazată pe niște criterii.”

Cercetătorul susține că nici astfel de sisteme nu sunt foarte complicat de implementat cu precizarea că „ele trebuie date unor oameni care să știe ce să facă cu ele și ce să extragă. Nu se poate ca automatizarea să fie completă.”

„În momentul când tu ai informația, deja e un pic târziu. Efectele debunking-ului, demontării știrilor false, sunt foarte limitate și procesul ar trebui să fie realizat imediat,  explică el.

Cucu oferă exemplul platformei Inforadar, care publică de câțiva ani dezmințiri, inclusiv despre narațiunea recurentă privind o presupusă mobilizare militară: „Și o demontează și apare iar. Și o demontează și apare iar.”

„Oamenii s-au așezat în tipare. Nu mai reacționează la date”

Marea provocare, spune el, este ce faci după ce ai identificat informația falsă.

„Sunt de acord cu unele dintre lucrurile pe care le spune președintele, adică, de exemplu, cu faptul că nu este suficient să știi care sunt aceste narațiuni false și să zici că să le demontezi. Pentru că oamenii cred ceea ce cred și e foarte mult de vorbit despre motivele pentru care au ajuns să creadă ceea ce cred. Parțial este slăbiciunea statului român, care e corupt și are alte tinichele legate de coadă, așa cum zice și președintele și au mai zis și alții, dar mai sunt și alte probleme”, arată el.

Astfel, se vorbește în literatura de specialitate despre „cognitive hacking”. „Adică tot ce înseamnă acele pagini cu sculpturi de morcovi făcute cu AI și până la promovarea nostalgiilor față de perioada comunistă și toate campaniile antieuropene, antioccidentale, acestea au ca punct comun această idee de a afecta capacitatea de discernământ a oamenilor”, explică specialistul.

Pentru expert, problema nu mai este doar fluxul informațional, ci modul în care publicul îl primește: „Oamenii au intrat deja pe niște tipare încă din pandemie. Acum s-a apăsat foarte mult pe pedala asta, care exista și înainte, dar toate s-au amplificat foarte tare și acum când apare un subiect, oamenii se așază în niște modele predefinite și imediat aleg să meargă într-o direcție sau alta, indiferent cine le zice că treaba nu stă așa”.

În toate modelele de combatere a dezinformării se arată că simpla dezmințire nu mai este suficientă. E nevoie de „un sistem complex și coerent, de la debunkink și prebunking până de la măsuri educaționale și colaborare cu societatea civilă și susținerea presei independente. Există o abordare care presupune măsuri pentru întreaga societate”.

Un centru național de comunicare strategică

Ciprian Cucu spune că militează de ani buni pentru înființarea unui centru național de comunicare strategică — model pe care l-au adoptat deja alte state, precum Republica Moldova:

„Centrul respectiv trebuie să înțeleagă metanarațiunile, ideile mari”, afirmă el. „De exemplu, povestea asta cu „mergem la război, se face mobilizare generală. Eu am scos 20 de debunkuri pe tema asta în trei ani, și tot revine.”

Un astfel de centru ar elabora narațiuni pozitive, permanente, care să umple golurile informaționale exploatate de rețelele de dezinformare: „Trebuie să avem capacitatea de a genera mesaje clare despre relația României cu războiul din Ucraina astfel încât narațiunile false să se lovească de povești existente.”

Educație, legislație, presă și platforme: un pachet de măsuri

Combaterea dezinformării nu se poate limita la tehnologie. „Trebuie programe serioase de pregătire a funcționarilor publici cu privire la dezinformare, cum au Suedia și Finlanda”, subliniază Cucu. De asemenea, legislația trebuie gândită astfel încât să protejeze democrația: „Să nu ajungem să impunem cenzură sau să creăm instrumente pe care extremiștii să le poată folosi dacă ajung la putere.”

În privința rețelelor de influenceri care se prezintă fals ca jurnaliști, expertul spune clar: „Trebuie destructurate. Statul român poate face rapoarte oficiale pe care să le trimită platformelor. Jos conturile, și gata.”

CNA și ANCOM, care au mai făcut câteva ceva, spune Cucu, trebuie să-și îmbunătățească performanțele. În ceea ce privește comunicarea instituțiilor, expertul dă exemplul dronelor rusești care au ajuns în România: „vedem că se reacționează mai mult sau mai puțin coerent, dar nu există un plan de comunicare, nu există coordonare”.

Cucu crede că trebuie să fie luată în serios de către autorități și întocmirea de dosare penale în cazul în care vorbim de infracțiunea de dezinformare care pune în pericol siguranța statului: „Putem avea și cazuri penale, nu trebuie să ne apucam sa arestăm în stanga și în dreapta, dar puterea metodei acesteia care cuprinde întreaga societate constă în faptul că toate măsurile acestea se susțin unele pe celelalte.”

Un sistem eficient nu poate fi construit prin măsuri izolate, avertizează Cucu: „Dacă facem un pic aici, un pic acolo, nu se va simți. Va fi o picătură într-un ocean și vor spune că îi cenzurează guvernul.”

În schimb, dacă se implementează simultan comunicare strategică, educație, suport pentru cercetare, blocări de conturi și investigații: „Atunci putem vedea îmbunătățiri semnificative pe un interval de 2–3 ani. Nu instant, dar clar vizibile.”