Reacția lui Nicușor Dan la proiectul de lege privind transparentizarea finanțării ONG‑urilor: „Sunt măsuri disproporționate”
0Președintele Nicușor Dan a transmis joi, 21 mai, o poziție oficială privind proiectul de lege al referitor la transparentizarea finanțării organizațiilor neguvernamentale, inițiat de AUR, aflat în prezent în dezbatere parlamentară. Șeful statului solicită consultarea societății civile și avertizează că unele prevederi ale inițiativei sunt disproporționate și pot afecta funcționarea ONG‑urilor.
Președintele recomandă ca, în etapa dezbaterilor din Camera Deputaților, să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile, subliniind că transparența față de stat este deja, în mare parte, asigurată.
„Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile. Transparența în fața statului a oricărei persoane socioprofesionale și a ONG-urilor este necesară și se realizează deja, în bună măsură. Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”, a scris Nicușor Dan într-un postare pe Facebook.
Șeful statului avertizează însă că publicarea numelor donatorilor ar putea descuraja sprijinul financiar acordat ONG‑urilor de către cetățeni:
„Însă obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei”.
Președintele critică și prevederea care ar permite dizolvarea automată a ONG‑urilor pentru nedepunerea unor declarații.
„Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră”, mai arată șeful statului.
Amintim că proiectul privind transparentizarea banilor ONG-urilor vizează obligarea ONG-urilor să declare sursele de finanțare, în contextul unor dezbateri aprinse la nivel național privind rolul societății civile și influența fondurilor externe în România.
Proiectul de lege privind transparentizarea finanțării ONG‑urilor a fost adoptat de Senat, luni,18 mai, după dezbateri tensionate. Inițiativa, susținută de AUR, SOS și PACE, obligă organizațiile non‑guvernamentale să declare anual toate sursele de finanțare, inclusiv identitatea donatorilor persoane fizice pentru sume mai mari de 5.000 de lei. Documentele vor fi depuse la ANAF, care trebuie să le publice pe site-ul instituției.
Proiectul a trecut cu 75 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 abțineri. Deși liberalii au semnat inițiativa în Comisia Juridică, în plen PNL a votat împotrivă sau s-a abținut. PSD a votat proiectul, dar nu a luat cuvântul în dezbateri.
Argumentele susținătorilor
Reprezentanții AUR au invocat necesitatea „transparenței totale”, afirmând că publicul trebuie să știe cine finanțează ONG‑urile care influențează spațiul public. Deputata AUR Ionelia Priescu a susținut că:
„Transparenţa este un principiu european (…) solicităm ca asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile să depună în fiecare an o declaraţie cu tot ce înseamnă sursele de finanţare şi sumele primite”.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat că legea este necesară pentru a afla „cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor și exploatărilor de lignit”.
Critici dure
USR, PNL, UDMR și parlamentari independenți au criticat inițiativa, avertizând că aceasta încalcă GDPR și expune donatorii la riscuri. USR a votat împotrivă, acuzând o „măsură iliberală” inspirată din modele precum Rusia sau Ungaria.
„Sancţiunea nu este o amendă. Este suspendarea automată a activităţii şi apoi dizolvarea de drept. (…) Aceasta nu este transparenţă, aceasta este o execuţie prin dictat administrativ”, a declarat senatoarea USR Simona Spătaru.
ONG‑urile au reacționat la rândul lor, susținând că statul are deja acces la informațiile financiare și că publicarea donatorilor este excesivă și periculoasă.
Potrivit proiectului, nedepunerea declarațiilor va duce la suspendarea automată a activității ONG‑ului, iar neconformarea timp de un an va atrage dizolvarea de drept.
Următorul pas
Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților, care este forul decizional.
ONG-ul „Salvați Bucureștiul”, începutul notorietății lui Nicușor Dan
Amintim că Nicușor Dan a intrat în atenția publică în urmă cu aproape două decenii, ca activist civic, printr‑un ONG care a devenit ulterior nucleul Uniunii Salvați România (USR).
Potrivit biografiei sale oficiale și relatărilor din presă, Nicușor Dan a fondat în 2008 Asociația Salvați Bucureștiul, un ONG dedicat protejării patrimoniului și combaterii abuzurilor urbanistice. Organizația a câștigat rapid vizibilitate prin procesele intentate administrației locale și dezvoltatorilor imobiliari, transformându‑l pe Dan într‑un simbol al activismului civic urban.
De la activism civic la politică: USB, platforma care a pregătit terenul pentru USR
În 2015, Nicușor Dan a transformat capitalul său civic într‑un proiect politic, lansând Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), o platformă locală construită pe baza rețelei de voluntari și activiști din ONG‑ul său. USB a fost conceput ca o mișcare anti‑corupție și pro‑transparență, cu accent pe dezvoltare urbană responsabilă.
Succesul USB în București a dus, în vara anului 2016, la extinderea mișcării la nivel național sub numele Uniunea Salvați România (USR).