Guvernul își asumă răspunderea pe cinci proiecte: „Este începutul reașezării statului pe baze de respect pentru români”

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, luni, 1 septembrie, în prima zi a sesiunii ordinare a Parlamentului, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru cinci proiecte. Inițiativele intră în 5 ședințe consecutive. Şedinţele comune ale Parlamentului au început la ora 19,00. Opoziția va putea depune 5 moțiuni de cenzură în termen de 3 zile, iar AUR a anunțat că va depune pentru patru proiecte asumate de Guvern.

UPDATE 20.00 Ilie Bolojan va susține o conferință

Premierul Ilie Bolojan va susține o conferință de presă marți, 2 septembrie, de la 10.00, la Palatul Victoria.

Premierul a amenințat cu demisia în cadrul ultimelor discuți în coaliție. Mărul discordiei este reforma administrației publice locale, cel de-al șaselea proiect care a fost eliminat din pachetul II de măsuri fiscal-bugetare prezentat luni seară în Parlament. 

Ilie Bolojan nu este singurul nemulțumit, discuții privind o eventuală ieșire de la guvernare s-au auzit și în ședința purtată cu ușile închise a PSD. Liderul interimar, Sorin Grindeanu, a temperat însă subiectul, afirmând cu privire la o eventuală demisia a premierului că nu și-ar dori să se ajungă acolo. 

Liderii coaliției merg marți și la discuții cu președintele Nicușor Dan. În cazul unei demisii a premierului, întreg Guvernul cade. 

UPDATE 19.00 Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe 5 proiecte

Premierul a subliniat că această coaliție este chemată astăzi să dovedească că și-a învățat lecția dată de electorat la ultimele alegeri. 

Angajarea răspunderii Guvernului României în Parlament asupra Proiectului de lege în domeniul pensiilor magistraților

„Nu e nevoie nici de lamentări, nici de vănătoare de vrăjitoare (...) Am spus că avem 3 direcții: ordine în finanțele țării, buna guvernare și respectul pentru cetățeni”, a subliniat șeful Guvernului.

El a mai spus că acest pachet „este începutul reașezării statului român pe baze de corectitudine și respect pentru români. Acest pachet aduce echitate, elimină risipă și privilegii, taie sinecuri și aduce respect pentru oameni și dreptate”. 

Premierul a subliniat totodată că va continua să fie transparent, fără să cosmetizeze realitatea, iar dacă va putea ușura povara fiscală a oamenilor, Guvernul o va face. 

„Plătim azi prețul multor ani în care noi clasa politică ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare”, le-a mai transmis Ilie Bolojan colegilor săi.   

Primul proiect pentru care Guvernul își angajează răspunderea privește reforma pensiilor magistraților: „Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistrați, înțelegem contribuția lor majoră în societate, dar, în același timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România.

Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției. Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție”.

Angajarea răspunderii Guvernului României în Parlament asupra Proiectului de lege pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății

Cel de-al doilea proiect, privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, „aduce mai multă ordine și corectitudine pentru pacienți”, explică premierul Ilie Bolojan. 

„În primul rând, reforma pe care o propunem azi pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate. Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare și tratarea pacienților la medicul de familie sau de specialitate se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecționați tot pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba, vom pune accentul pe serviciile oferite pacienților, care vor constitui peste două treimi din plată, doar o treime din banii plătiți vor fi pe baza numărului de pacienți înscriși pe listă.

A doua direcție importantă este să oferim servicii mai accesibile. Pacienții din comunitățile izolate vor avea acces mai rapid la consultații primare. Seniorii, bolnavii cronic și persoanele cu dizabilități primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă și mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în așa fel încât să fie predictibil și fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice. A treia direcție privește responsabilitatea, performanța și disciplina financiară în sistem, mai ales la nivelul spitalelor”, a mai explicat premierul.

Angajarea răspunderii Guvernului României în Parlament asupra Proiectului de Lege privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

„Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite”, a mai spus Ilie Bolojan, anunțând că măsurile luate sunt pe mai multe paliere. 

Premierul a explicat măsurile luate în acest sens: „Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maximum două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix.

Dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță vor putea primi maximum încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizații. A doua măsură, indicatori reali de performanță și plafonarea beneficiilor. De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu și alte beneficii, care în unele cazuri erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit.A treia măsură: Consiliile de Administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent”.   

Angajarea răspunderii Guvernului României în Parlament asupra Proiectului de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome

Premierul a explicat că al patrulea proiect de lege face ordine în autoritățile de supraveghere ASF, ANRE și ANCOM: „Autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au niciun fel de legătură cu această țară”. 

„Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului”, a mai completat premierul. 

Angajarea răspunderii Guvernului României în Parlament asupra Proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice

„Vom scoate la lumină firmele fantomă”, promite Bolojan prin cel de-al cincilea proiect asumat în Parlament. Potrivit acestuia, măsurile ne vor ajuta să punem ordine în finanțe și să avem reguli mai corecte și mai echitabile. 

Proiectul prevede și modificări pentru inspectorii ANAF și cei ai Vămii: „Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima data, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică. Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii.

Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități. Toate aceste măsuri de reformă fiscală ne vor ajuta să punem ordine în finanțe, să avem reguli mai corecte și mai echitabile”.  

Cum arată forma finală a proiectelor

Executivul a aprobat amendamente pe unele din cele 5 proiecte:

1.       PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu 

Guvernul a aprobat proiectul de lege în forma inițială și a respins toate amendamentele depuse de senatori și deputați, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

2.       PROIECT DE LEGE privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății 

Guvernul a aprobat proiectul de lege în forma inițială și a respins toate amendamentele depuse de senatori și deputați, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

3.       PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice 

Guvernul a aprobat proiectul de lege în forma inițială și a respins toate amendamentele depuse de senatori și deputați, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

4.       PROIECT DE LEGE privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome

Guvernul a aprobat mai multe amendamente depuse de senatori și deputați. Principalele amendamente aprobate vizează următoarele aspecte:

Ø Până la 30 octombrie 2025 conducerile executive ANRE, ASF şi ANCOM vor prezenta în cadrul Comisiilor parlamentare reunite de buget-finanțe şi muncă, din Senat şi Camera Deputaților, un raport cu noua organigramă a autorităţilor, precum şi o notă de informare către Guvern.

Ø Noile organigrame trebuie să prevadă reducerea cu 10% a posturilor de specialitate şi cu 30% a posturilor din structurile care oferă suport administrativ, logistic şi operațional pentru desfășurarea activităţii principale, de specialitate, prevăzute în organigramele şi statele de funcții la data de 1 ianuarie 2025.

Ø Până la data de 31 decembrie 2028, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF, președinții și vicepreședinții ANCOM nu beneficiază de bonusuri sau prime.

Ø Organigramele autorităţilor autonome prevăzute se realizează cu respectarea regulilor cu privire la normativul de personal, conform dispozițiilor art. XLVII alin.(4) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a următoarelor criterii:

a) numărul posturilor din structurile organizatorice care asigură suportul autorităţilor autonome reprezintă cel mult 20% din numărul total de posturi;

b) este interzisă includerea unor posturi care nu au corespondent în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR).

c) atribuțiile posturilor de directori generali nu pot dubla activitatea prestată de vicepreședinți.

Ø Personalul cu funcții d conducere eliberat din funcție, ca urmare a reorganizării, beneficiază de drepturile legale iar, în lipsa unei funcții de conducere vacante corespunzătoare, poate fi numit într-o funcție de execuție care corespunde studiilor și vechimii în specialitate

Ø Din momentul intrării în vigoare a noilor organigrame, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026, membrii Comitetului ANRE, membrii Consiliului ASF și președintele şi vicepreședinții ANCOM, nivelul brut al salariului/remunerației/ indemnizației, după caz, se reduce cu 30% față de nivelul înregistrat în luna iulie 2025.

Ø Valoarea cumulată a bonusurilor/primelor anuale ale membrilor Comitetului ANRE, membrilor Consiliului ASF şi președintelui şi vicepreședinților ANCOM nu pot depăși un cuantum egal cu nivelul a de 2 ori cuantumul brut lunar al indemnizației stabilite de lege pentru funcţia de ministru.

Ø Autoritățile autonome vor publica pe site-ul propriu organigrama, nivelul remunerațiilor și indemnizațiilor totale aferente calității de membru al  Consiliului/Comitetului și grilele de salarizare ale personalului.

Ø Conducătorii autorităţilor autonome vor stabili, prin consultare cu sindicatele şi/sau reprezentanții salariaților, o procedură internă prin care se aplică criteriile minimale aplicabile pentru încetarea raporturilor de muncă ale personalului disponibilizat ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare, inclusiv ordinea de prioritate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la concediere.

Ø În subordinea preşedintelui, prim-vicepreședintelui și vicepreşedintelui din cadrul autorităților administrative autonome se poate organiza și funcționa câte un cabinet, constituit drept compartiment organizatoric distinct, cu maximum 3 posturi, cuprinse în organigrama autorității. 

5.       PROIECT DE LEGE pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Și în cazul acestuia au fost aprobate mai multe amendamente depuse de senatori și deputați. Principalele amendamente aprobate vizează următoarele aspecte:

Ø Veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, etnice și rasiale, prizonierii, persoanele deportate vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădirea și terenul aferent locuinței de domiciliu, precum și pentru un mijloc de transport deținute în proprietate sau coproprietate. De asemenea, s-a renunțat la abrogarea prevederilor din legea speciala în domeniul economiei sociale, aceste entități beneficiind în continuare de facilitatea fiscală aflată în vigoare și în prezent.

Ø Cota suplimentară pentru impozitarea marilor averi va crește de trei ori, de la 0,3% la 0,9%.  Astfel, în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei; în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

Ø În cazul autovehiculelor electrice, impozitul pe mijlocul de transport va fi redus de la 80 de lei pe an, la 40 de lei pe an. Decizia are în vedere faptul că printre reformele care sprijină investițiile din cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil din PNRR se numără modificări destinate să stimuleze transportul rutier cu emisii zero si a promova transportul public curat.

Ø De la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent. Practic, valoarea capitalului social pentru societățile înregistrate în prezent la Oficiul pentru Registrul Comerțului rămâne neschimbată până la depășirea pragului de 400.000 de lei.  În cazul societăților care au  înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei. În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.

Ø Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați.

Ø De asemenea, se aplică mecanismul de limitare a cheltuielilor deductibile la 1% pentru companiile care înregistrează cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro pe an. Astfel, contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15 al legii și cei care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri, astfel cum este definită potrivit dispozițiilor art. 18^1, de peste 50.000.000 euro, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în  România, astfel cum sunt prezentate în contul de profit și pierdere/situaţia veniturilor și cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024/exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări, este de peste 1%, consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în  România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul.

Ø În urma consultărilor cu reprezentanții societăților de tip start-up din domeniile tehnologiei, energiei și alte sectoare de interes strategic, au fost introduse reguli privind obligația de capitalizare prevăzută de Legea societăților comerciale, adaptate particularităților acestor companii, cu scopul de a sprijini dezvoltarea lor și de a proteja interesul pe termen lung al României.

Pentru start-up-uri nu se aplică sancțiunile și nici obligația de conversie a datoriilor față de acționari în capital social, având în vedere natura specifică a activității acestora și particularitățile de dezvoltare din etapa incipientă, cu condiția respectării cadrului legal aplicabil. Au fost aprobate și unele amendamente privind simplificarea modului specific în care sunt finanțate startup-urile de tehnologie. Pentru a crește, ele primesc finanțări succesive de la fondatori și de la primii investitori - deseori business angels - sub formă de împrumuturi convertibile, un instrument esențial, folosit peste tot în lume pentru flexibilitatea lui.

În aceste condiții, au fost aprobate următoarele modificări la Art.XXIV

(49)  Alineatele 41 și 42 nu se aplică acționarilor/asociaților care:

a) au ca scop sau obiect de activitate efectuarea de investiții sau administrarea fondurilor de investiții alternative sau cu capital de risc eligibile si sunt entități care aparțin unor grupuri de tip fonduri de investiții alternative, fonduri cu capital de risc eligibile sau sunt administratori ai unor asemenea fonduri;

b) au ca scop sau obiect principal de activitate efectuarea de investiții, deținerea de participații în societăți sau finanțarea cu titlu profesionist a companiilor la care dețin părți sociale/acțiuni (CAEN 64);

c) au calitatea de investitori profesionali, definiți conform Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011 /61 /UE;

d) au calitatea de investitori într-un proiect de finanțare participativă, în sensul Regulamentului (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937, fie direct, fie indirect, prin intermediul unei entități care deține direct o participație într-un asemenea proiect; sau

e) sunt persoane fizice care au investit, o sumă cuprinsă între 2.500 de euro şi 200.000 de euro, echivalentul în lei la cursul Băncii Naţionale a României din ziua investiției, într-o microîntreprindere sau întreprindere mică, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, și nu deţin, direct sau indirect, mai mult de 25% din capitalul social al societăţii în cauza, cu condiția ca, în oricare din situațiile prevăzute la lit. a)-e) din prezentul alineat, împrumuturile să nu fie restituite acționarilor/asociaților într-un termen de 4 ani de la data acordării împrumuturilor.

UPDATE 17.00 Opoziția a dat startul protestului în Parlament

Partidul AUR a protestat luni, în plenul Camerei Deputaților, acolo unde vor avea loc cele 5 ședințe pentru asumarea răspunderii Guvernului. 

Formațiunea politică, în frunte cu George Simion, a protestat cu pancarte pe care scrie „Control judiciar prelungit. Poporul umilit” față de prelungirea controlului judiciar pentru fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu. 

UPDATE 16.00 PSD anunță un proiect de corecturi al pachetului II

După ce se termină procedura pe asumarea răspunderii, PSD va veni cu un nou proiect care va cuprinde corecturi la pachetul II de măsuri fiscal-bugetare, a anunțat președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu. 

Printre amendamentele depuse la proiectele actuale din pachetul II se numără și păstrarea IMCA. 1,2 miliarde de lei s-ar fi pierdut în cazul în care nu ar fi fost păstrat impozitul pe cifra de afaceri (IMCA), a mai explicat Sorin Grindeanu. 

„PSD consideră că este absolut necesară reforma administrației publice locale. (...) Sunt absolut de acord cu ce a spus președintele Nicușor Dan ieri. Și anume că în momentul în care iei decizii sub presiunea timpului mai faci și greșeli. (...) Vrem cu toții să facem această reformă, dar mai vrem și altceva”, a precizat liderul PSD.  

El a subliniat totodată că reforma administrației locale trebuie făcută „astfel încât în câteva luni să nu ne trezim cu hotărâri de reîncadrare a acestui personal”. 

„Propunerea noastră a fost să facem toate aceste lucruri măsurând de două ori și după tăind. (...) În acordul de guvernare, dincolo de nervii unora, e mai important să avem un consens”, a mai explicat Grindeanu. 

În contextul în care Ilie Bolojan a amenințat cu demisia, Sorin Grindeanu a spus: „Nu mi-aș dori să intrăm în această zonă, dar mi-aș dori ca această coaliție să lucreze după acești parametri”. 

Modificările finale vor fi anunțate în urma ședinței de Guvern care începe la 17.00. Ulterior, liderii Coaliției merg direct în Parlament pentru cele 5 ședințe consecutive. 

De asemenea, după neînțelegerile din ultimele ședințe, în contextul în care și Ilie Bolojan a amenințat cu demisia, liderii coaliției merg marți la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu președintele Nicușor Dan. 

UPDATE 14.00 AUR anunță 4 moțiuni de cenzură

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a anunțat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că partidul AUR va depune patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan.

„Nu vom depune moțiune de cenzură referitoare la proiectul de lege privind pensiile magistraților, pentru că am depus amendamente care îmbunătățesc forma prezentată de guvern și, în al doilea rând, noi, de principiu, suntem pentru înnăspirea condițiilor privind pensionarea specială, să spunem, prin lege specială a magistraților, în sensul în care susținem și creșterea perioadei active, în care dânșii trebuie să servească, și creșterea vârstei de pensionare și, de asemenea, susținem și reducerea cuantumului maximal pensiei de serviciu în cazul magistraților”, a precizat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

„Este fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene să existe o astfel de procedură, în aceeași zi pentru cinci proiecte de legi. Procedura constituțională prevede toată această asumare a răspunderii pentru cazuri excepționale. Sigur, în trecut guvernul Boc a mai abuzat o dată de această prevedere, venind cu două proiecte de legi în aceea zi pe care și-a asumat răspunderea. Dar regula este ca să existe un proiect de lege pe care să-ți asumi răspunderea”, a spus Petrișor Peiu, catalogând ceea ce face Guvernul drept un „terorism legislativ”.

El a punctat că majoritatea parlamentarilor s-au întors la muncă, iar coaliția are o majoritate de peste 70% în Parlament, context în care nu s-ar justifica o astfel de măsură: „Deși poate să treacă orice proiect de lege își dorește, a decis acest abuz care pune sub semnul îndoieli fundamentul democratic al societății noastre”, a mai adăugat Peiu. 

UPDATE 12.00 Acord cu Comisia Europeană

„Avem o criză bugetară generată de trei componente: venituri reduse, cheltuieli prea mare și angajamente supradimensionate pe partea de investiții”, a subliniat premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă alături de șeful PPE, Manfred Weber, explicând necesitatea unui acord cu Comisia Europeană pe o nouă renegociere a PNRR.

Este necesară „modificarea unor jaloane pe care nu le mai putem respecta”, subliniază premierul. 

Prin urmare, potrivit precizărilor făcute de premier, discuția de luni dimineață din ședința Biroului Executiv al PNL, la care a participat și șeful PPE, s-a axat și pe „susținerea PPE pe componenta de deficit pe care o avem, astfel încât să putrem reintra în traiectoria de reducerea a deficitului în 2-3 ani de zile astfel încât șocul să fie atenuat și prin dialogul cu comisarul european responsabil pe domeniu să putem avea un acord cu Comisia în acest sens, ca măsurile pe care le luăm să fie suportabile social și să ducă la reducerea deficitului”.

De asemenea, potrivit premierului, mai multe jaloane din PNRR ar urma să fie modificate: „Proiectele care nu pot fi incluse în componenta de PNRR să fie fazate și transferate pe viitorul program de finanțare european, pe fondurile de coeziune, cum sunt o parte din spitalele care trebuie să treacă pe acesta componentă și de asemenea lucrările de infrastructură mare cum sunt autostrăzile sau drumurile expres”, a mai precizat șeful PNL. 

„Un sprijin și dialog cu Comisia Europeană pentru ca viitorul program să permită preluarea acestor investiții este extrem de important”, a mai subliniat șeful Executivului.

UPDATE 11.30 Amendamentele PSD

Între amendamentele depuse de PSD vor fi și scutirea de la plata contribuției de sănătate (CASS) a părinților aflați în concediu de creștere a copilului, a personalului monahal din toate cultele recunoscute, veteranilor de război, invalizilor de război şi văduvelor de război.

Este propusă introducerea plății CASS pentru refugiații ucraineni, migranții și apatrizii, pentru toate sumele acordate de statul român, potrivit unor precizări făcute de social-democratul Adrian Câciu.

PSD mai cere păstrarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA). Guvernul a propus înlocuirea acestuia cu o taxă pe afiliați, dar social-democrații vor atât păstrarea IMCA, cât și a taxei pe afiliați.

Știrea inițială

Conform calendarului decis de Birourile permanente reunite, parlamentarii pot depune amendamente la proiectele de lege până luni, la ora 9:00. Ulterior, Guvernul va analiza în ședință dacă își însușește sau nu aceste modificări.

Ședință de Guvern pentru amendamentele parlamentarilor

Liderii coaliției se reunesc luni, 1 septembrie, de la 12.00 în ședință pentru discuții privind amendamentele depuse de parlamentari, care au avut termen de depunere până luni dimineață, la 9.00. 

Guvernul urmează să decidă, în şedinţă, de la 16.00, dacă își va însuși amendamentele depuse. Unele vor aparține și PSD sau USR. 

Amendamentele PSD

Șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat ce vor viza amendamentele: „Consider că prin eliminarea CASS la veteranii de război şi deţinuţii politici, dar şi prin impozitarea câştigurilor din criptomonede – două măsuri propuse de PSD, transmitem un semnal că social-democraţii nu pot susţine un stat român cinic care nu recunoaşte meritele celor care şi-au pus viaţa în slujba ţării, dar îi scuteşte de taxe pe cei mai bogaţi dintre români”. 

El a mai adăugat că PSD nu este de acord ca „mamele şi pensionarii să plătească CASS, în timp ce multinaţionalele câştigă peste 1,2 miliarde de lei prin scutirea de impozitul de 1% pe cifra de afaceri”. 

Amendamentele USR

Amendamentele depuse de USR conțin mai multe măsuri:

⁠- Definirea rolului unor comisii de contestații în procesul de selecție a membrilor CA, deci la OUG 109/2011. Trebuie ca în cazul în care unii candidați sunt eliminați pe nedrept sau alții sunt admiși, deși nu îndeplinesc criteriile (de vechime într-un domeniu de activitate, de exemplu), să existe o cale de contestație înainte de a ajunge în instanță, unde procesele pot dura ani de zile.

- Pentru autorități autonome (ASF, ANRE, ANCOM), limitarea prin lege a dreptului de a-și oferi bonusuri și prime doar dacă îndeplinesc criteriile de performanță și doar atunci când deficitul bugetar va fi de sub 3%. Acum, legea nu prevede nimic, așa că și-au dat prime nesimțite chiar în anul falimentelor firmelor de asigurări. Propunerea din pachetul 2 e ca bonusurile să fie limitate la 2 salarii de ministru/an, adică 26.000 de lei, dar chiar și așa dacă nu sunt performante, iar România e în deficit excesiv, primele și bonusurile trebuie drastic limitate.

- ⁠Eliminarea asimilaților magistraților din lista celor care primesc pensiile magistraților. Azi nu doar magistrații, ci și niște funcționari publici valoroși, dar care totuși nu sunt magistrați, au aceleași drepturi. CCR s-a mai exprimat pe acest subiect și modificarea aceasta ar trece de CCR.

- Alocarea de bani pentru investigațiile necesare monitorizării diabetului, AVC-urilor, a sarcinilor, dar și câtorva boli rare. Asta presupune cheltuieli suplimentare și, deși e o perioadă de restrângeri bugetare aici, ne costă mai mult dacă nu facem aceste monitorizări: decese sau intervenții medicale mai scumpe când e prea târziu.

- Eliminarea obligației pentru firme de a face conversia împrumuturilor în capital social. Această măsură riscă să blocheze finanțarea start-up-urilor românești și să alunge investițiile.

Ședință la PNL și la PSD

În pregătirea ședințelor, liberalii s-au reunit luni, 1 septembrie, de la 10.00, într-o ședință a Biroului Executiv al PNL, la sediul din Modrogran.

La ședință a fost invitat și liderul PPE, Manfred Weber.

Și liderii PSD se reunesc în ședințe. Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat și Reuniunea Grupurilor Parlamentare PSD vor avea loc tot luni, 1 septembrie 2025, începând cu ora 14.00, la Parlamentul României. 

Proiectele pe care Cabinetul Bolojan își asumă răspunderea

Ordinea de zi a celor 5 ședințe comune ale Parlamentului pentru proiectele pe care Cabinetul condus de Ilie Bolojan își va asuma răspunderea:

- Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 242/2025)

- Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății (PL-x 243/2025).

- Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 244/2025).

- Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (PL-x 245 /2025).

- Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 246/2025).

Singurul proiect care nu mai intră în pachetul II este reforma administrației locale, care vizează concedierea a circa 40.000 de funcționari, inițiativa fiind amânată în urma neînțelegerilor din Coaliție.