Avertismentul lui Bolojan în „Le Figaro”: Prezența SUA în NATO este crucială pentru România, iar o ruptură de UE ar fi o „catastrofă mondială”

România se confruntă cu provocări economice și politice similare celor din Franța, susține premierul Ilie Bolojan, într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro. Șeful Guvernului a vorbit despre măsurile prin care încearcă să stabilizeze economia, să reducă deficitul bugetar și să reformeze instituțiile statului.

Războiul din Ucraina și securitatea la granița de est

Pe plan extern, premierul a subliniat că războiul din Ucraina reprezintă o provocare majoră pentru regiune și pentru securitatea României.

„Vecinătatea noastră reprezintă o provocare majoră: războiul din Ucraina durează de patru ani, dacă ne referim la a doua invazie, și nu la cea din 2014. Din cauza atacurilor rusești, fiecare țară europeană și-a pierdut o parte din încrederea în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. Pentru noi, este important ca frontiera de est a Uniunii Europene să fie sigură. Și pentru noi, de-a lungul istoriei, multe amenințări au venit din est”, a afirmat Bolojan.

În prezent, în România se află aproximativ 100.000 de refugiați ucraineni, majoritatea femei și copii, care sunt integrați în sistemul educațional și social.

Relația cu NATO, SUA și Franța

Premierul a reiterat importanța apartenenței la NATO, subliniind rolul esențial al Statelor Unite în asigurarea securității Europei.

„Statele Unite pot lua decizii pe care le consideră legitime în ceea ce privește politica lor într-o anumită regiune a lumii. Dar pentru noi, aderarea la NATO a fost un element foarte important, iar Statele Unite au fost și sunt în continuare un scut major pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est. Considerăm că prezența americană în cadrul NATO rămâne crucială. Statele Unite au, de asemenea, nevoie de Uniunea Europeană. Mi-e greu să-mi imaginez lumea occidentală fără binomul Statele Unite-Europa, chiar dacă uneori există moduri diferite de a gândi. Nu trebuie să uităm că fiecare țară care a aderat la NATO a dorit acest lucru: nimeni nu ne-a obligat. Consider că un divorț politic între UE și America ar fi o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”, a spus Bolojan.

În același timp, România colaborează strâns cu Franța, care are un rol cheie în apărarea flancului sud-estic al NATO.

„Franța este un partener strategic important. Practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franța”, a spus Bolojan.

Mesaj pentru viitorul Uniunii Europene

Șeful Guvernului pledează pentru o Uniune Europeană mai integrată economic și mai eficientă decizional. A avertizat că o eventuală ruptură între Europa și Statele Unite ar fi „o catastrofă pentru Occident”.

În ceea ce privește relațiile economice, Franța rămâne unul dintre cei mai importanți investitori în România, cu peste 10.000 de companii active, printre care și Renault, considerată una dintre cele mai importante contribuții la bugetul național.

„Franța este unul dintre principalii parteneri ai României: al treilea investitor din țară. (...) Din punct de vedere istoric, știm foarte bine ce a reprezentat Franța în momentele cheie: bazele statului român au fost puse cu ajutorul Franței. Ne gândim, de asemenea, la Uniunea Europeană: fără Franța, motorul european riscă să se blocheze. Franța și România sunt parteneri de lungă durată. Având în vedere alegerile pe care le veți avea în 2027, îmi doresc ca Franța să rămână motorul politico-economic al Europei”, a declarat Bolojan.

Deficit mare, inflație și nemulțumiri sociale

Conform premierului, România a pornit de la un deficit bugetar de 9,3% în momentul preluării mandatului, în iunie 2025, iar reducerea acestuia a devenit prioritatea principală.

„Situația României și cea a Franței sunt destul de similare în anumite domenii. Ambele țări se confruntă cu deficite bugetare semnificative. Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3 %, iar reducerea acestui deficit a reprezentat pentru mine o prioritate. Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau, de asemenea, foarte mari, iar marjele de manevră pentru dezvoltarea noastră erau reduse”, a declarat Bolojan, pentru Le Figaro.

Inflația a ajuns la aproximativ 10%, ceea ce a alimentat un vot antisistem puternic și nemulțumirea populației față de clasa politică, relatează sursa citată.

Reforme pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor

Executivul a adoptat deja mai multe pachete de măsuri, atât pentru creșterea veniturilor la buget, cât și pentru reducerea cheltuielilor. Este vorba despre modificarea sistemului de pensii pentru magistrați, reducerea cheltuielilor administrative și măsuri de descentralizare în administrația publică.

Guvernul își propune și schimbarea modelului economic, trecând de la unul bazat pe consum la unul orientat spre producție.

„Dorim, așadar, să trecem de la un model de creștere bazat în principal pe consum la un model axat mai mult pe producție. Am dorit, de asemenea, să schimbăm modelul de dezvoltare economică. În ultimii ani, România a cunoscut un model de dezvoltare bazat pe extinderea infrastructurii și creșterea salariilor, dar o parte din această dezvoltare s-a bazat în special pe consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului”, a explicat premierul.

Domenii pentru dezvoltare: IT, agricultură și energie 

Bolojan a declarat că mizează pe dezvoltarea unor sectoare considerate competitive: tehnologia informației, producția agricolă, sectorul energetic, unde România dispune de resurse importante de gaz și petrol.

Un alt obiectiv major îl reprezintă atragerea fondurilor europene. Pentru 2026, Guvernul estimează că ar putea obține aproximativ 10 miliarde de euro, însă condiționat de implementarea unor reforme și cofinanțarea proiectelor.

În paralel, deficitul bugetar ar urma să fie redus de la 7,7% anul trecut la 6,2% în 2026.

„Nu este ușor, dar nu avem de ales”, a completat prim-ministrul.