Guvernul trimite în Parlament pachetul apărării. Stagiul militar voluntar, plătit, pentru tineri între 18 și 35 de ani

Guvernul va adopta joi legea stagiului militar voluntar, care le permite tinerilor între 18 și 35 de ani să urmeze, pe bază de voluntariat, un stagiu militar de patru luni într-o bază a Armatei Române. Programul este remunerat și are scopul de a întineri rezerva armatei, a anunțat ministrul Apărării. 

Programul se adresează tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani și reprezintă prima încercare din ultimii ani de a întineri și reface rezerva de mobilizare a Armatei Române, după ce serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007. Programul este remunerat și are scopul de a întineri rezerva armatei, a anunțat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.

„Rezerva este destul de îmbătrânită, e nevoie să o întinerim. Cei mai buni dintre cei care participă mi-aș dori să rămână și să devină militari profesioniști”, a spus ministrul la Antena 3 CNN

Cum te înscrii, ce beneficii ai și câte locuri sunt

Conform proiectului, înscrierea se va face la centrele militare zonale. Tinerii interesați vor completa documentele necesare și vor semna un angajament pe propria răspundere. Procedura de selecție și desfășurarea efectivă a stagiului vor fi stabilite prin ordin al ministrului Apărării. Durata maximă este de patru luni, iar cei acceptați vor fi încadrați ca soldați gradați voluntari în termen.

Participanții vor beneficia de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și o indemnizație lunară. La finalul perioadei de instruire, fiecare absolvent va primi o plată unică echivalentă cu trei salarii medii brute pe economie. Odată cu încheierea programului, tinerii vor fi trecuți automat în rezerva operațională a Armatei, ceea ce le conferă statutul de rezerviști și posibilitatea de a fi mobilizați dacă situația o cere.

Numărul locurilor disponibile va fi stabilit anual de Ministerul Apărării, în limita fondurilor aprobate prin buget. Ministerul va anunța perioadele de înscriere și centrele unde se va desfășura instruirea, astfel încât tinerii să știe în fiecare an care sunt opțiunile disponibile.

Expunerea de motive a legii arată că scopul principal al acestei modificări legislative este întinerirea rezervei de mobilizare, considerată insuficientă și îmbătrânită. Prin stagiul militar voluntar, statul dorește nu doar să creeze o bază de rezerviști mai tineri și mai bine pregătiți, ci și să ofere o experiență de formare civică și militară, care să devină o poartă de intrare pentru cei ce ar putea opta ulterior pentru o carieră militară. Măsura este justificată și prin contextul actual de securitate, în care România, ca stat membru NATO și al Uniunii Europene, trebuie să își sporească reziliența.

România, în rând cu statele de pe flancul estic

Analistul politic Vlad Adamescu arată că România nu face decât să urmeze un trend regional. În prezent, nouă state membre UE au deja serviciu militar obligatoriu: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. De asemenea, Norvegia (stat NATO, dar non-membru UE) are serviciu militar obligatoriu.

Croația a anunțat că va reintroduce armata obligatorie din ianuarie 2026, iar Polonia a decis să pregătească militar toți bărbații adulți, printr-o formă de instruire, fără să fie vorba însă de armată obligatorie.

„Aproape toate țările de pe Flancul Estic, fie că vorbim de nordici, baltici sau polonezi, au o formă de serviciu militar voluntar sau obligatoriu. România se aliniază astfel la aceste practici”, explică Vlad Adamescu.

Dezinformare și realitate

O parte a discursului politic a încercat să prezinte introducerea stagiului militar voluntar ca pe un semn că România s-ar pregăti să intre în război. Adamescu respinge aceste interpretări: „Serviciul militar, fie el voluntar sau obligatoriu, NU înseamnă că România se pregătește de război. Din contră, pregătirea militară și reziliența reduc riscul unui conflict armat. Rusia nu reacționează decât la forță și agresivitate. Dacă nici după trei ani de război în Ucraina nu înțelegem asta, nu am înțeles nimic”.

Analistul amintește că și pregătirea civilă ar trebui să devină o datorie de bază când vine vorba despre informarea despre adăposturile de protecție, planuri de reacție în caz de conflict sau catastrofă.

„Aceste politici publice nu înseamnă că ne pregătim să intrăm în război, ci că ne creștem reziliența. Autoritățile trebuie să combată oficial narațiunile false care circulă în social media”, mai spune el.

Proiectele legislative vor fi trimise Parlamentului pentru dezbatere și vot. Ministerul Apărării și Guvernul vor participa la discuții și vor aduce clarificările necesare, astfel încât legea să fie aplicată în forma finală.