Procurorii anunţă oficial urmărirea penală în cazul Dianei Șoșoacă pentru 11 infracţiuni. S-a cerut ridicarea imunităţii

Diana Șoșoacă a ajuns luni, 6 octombrie, la Parchetul General. Eurodeputata este urmărită penal pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, dar și pentru promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, idei fasciste, legionare, rasiste, xenofobe și antisemite. Parchetul General a anunţat oficial punerea în mişcare a urmăririi penale faţă de aceasta.

UPDATE 16.00 Parchetul General a anunţat oficial, luni, punerea în mişcare a urmăririi penale faţă de „o inculpată, membru al Parlamentului European” (Diana Șoșoacă), pentru 11 infracţiuni.

Este vorba despre următoarele infracţiuni, potrivit unui comunicat al Parchetului General:

-  patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;

-  patru infracţiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;

- promovarea, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului;

 - negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;

- ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal

„Menţionăm că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigaţii penale”, precizează comunicatul Parchetului General.

Eurodeputata Diana Şoşoacă i-a anunţat luni pe susţinătorii săi veniţi în faţa sediului Parchetului General că va trimite sesizări la nivel internaţional pentru a primi ajutor pentru scoaterea României "din dictatură", menţionând că puţin îi pasă cine salvează ţara - Rusia, China, America, Iran, potrivit Agerpres.

„Atenţie ce vă spun. Pregătiţi-vă că nu mai e mult şi nu trebuie să vă lăsaţi de izbelişte. (...) Avem obligaţia să luptăm până la capăt. Este momentul sacrificiului. Nu mai contează nici servici, nici şcoală, nici funcţii, nici case, nici maşini, nici aur. Suntem noi şi ei. Între noi este o prăpastie, iar românii dorm. (...) De aceea, de astăzi, pornim acţiuni la nivel mondial. Vom trimite peste tot sesizări internaţionale, pentru a ne ajuta să ieşim din dictatură. Puţin îmi pasă cine ne salvează, că e China, că e Rusia, că e America, că e Venezuela, India, Iran. Avem nevoie de ajutor", le-a spus Şoşoacă susţinătorilor săi.

Ea a anunţat că procurorii i-au adus la cunoştinţă faptul că are calitatea de inculpat, dar a refuzat să dea o declaraţie, susţinând că, odată cu deschiderea acestui dosar pe numele ei, „România intră în dictatură" şi „urmează arestări masive ale celor care susţin cauza naţionalistă".

Diana Şoşoacă a fost chemată luni la Parchetul General pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară.

Ea a fost întâmpinată în faţa instituţiei de câteva zeci de susţinători, care afişau pancarte şi steaguri.

Recent, procurorul general Alex Florenţa a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare în cazul Dianei Şoşoacă, suspectată de săvârşirea a 11 infracţiuni: patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal; patru infracţiuni de promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia; ultraj.

Ce prevede regulamentul Parlamentului European cu privire la ridicarea imunității

Orice cerere adresată Preşedintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru sau de către procurorul-şef european în vederea ridicării imunităţii unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor şi imunităţilor, se anunţă în Parlament şi se transmite comisiei competente, potrivit News.ro.

2.   Cu acordul deputatului sau al fostului deputat în cauză, cererea poate fi adresată de un alt deputat, căruia i se va permite să îl reprezinte pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză în toate fazele procedurii.

Deputatul care îl reprezintă pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză nu este implicat în deciziile luate de comisie.

3.   Comisia examinează fără întârziere, dar ţinând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunităţii sau de apărare a privilegiilor şi imunităţilor.

4.   Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor Nu se admit amendamente. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.

5.   Comisia poate solicita autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european furnizarea tuturor informaţiilor şi precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.

6.   Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicaţii şi poate prezenta toate documentele şi mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente.

Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii sale, cu excepţia audierii propriu-zise.

Preşedintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data şi ora. Deputatul în cauză poate renunţa la dreptul de a fi audiat.

În cazul în care deputatul în cauză nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunţat la dreptul de a fi audiat, cu excepţia cazului în care deputatul a anunţat că nu poate participa la audiere la data şi ora indicate, motivând această imposibilitate. Preşedintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absenţa. Deputatul în cauză nu are posibilitatea atacării acestei decizii.

Dacă decide că absenţa este justificată, preşedintele comisiei îl invită pe deputatul în cauză la audiere la o altă dată şi oră.

În situația în care deputatul nu dă curs celei de-a doua invitaţii la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.

7.   În cazul în care cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii conţine mai multe capete de cerere, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepţional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea sau apărarea imunităţii să vizeze exclusiv desfăşurarea unei acţiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în îndeplinirea atribuţiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunţarea unei hotărâri definitive.

8.   Comisia poate emite un aviz motivat privind competenţa autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, a procurorului-şef european şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă în niciun caz asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei deputatului sau asupra măsurii în care opiniile sau actele care îi sunt imputate deputatului în cauză justifică urmărirea penală, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaştere aprofundată a cauzei.

9.   Propunerea de decizie a comisiei este înscrisă pe ordinea de zi a primei şedinţe care urmează depunerii acesteia. Nu se admit amendamente la o astfel de propunere.

Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro şi contra fiecărei propuneri de ridicare, menţinere sau apărare a unui privilegiu sau a imunităţii.

deputatul ale cărui privilegii sau imunităţi fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere.

Propunerea sau propunerile de decizie conţinute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii.

După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conţinută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.

10.   Preşedintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză şi autorităţii competente a statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european şi solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii şi cu hotărârile judecătoreşti care se pronunţă. Imediat după ce a primit aceste informaţii, Preşedintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente.

11.   Comisia tratează aceste chestiuni şi examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidenţialitate. Comisia examinează întotdeauna cu uşile închise cererile legate de procedurile privind imunitatea.

12.   Parlamentul analizează doar cererile de ridicare a imunităţii unui deputat care i-au fost transmise de către autorităţile judiciare sau de către reprezentanţele permanente ale statelor membre sau, după caz, de către procurorul-şef european.

UPDATE Diana Șoșoacă a ajuns luni la sediul Parchetului General

Eurodeputata Diana Șoșoacă a ajuns luni la sediul Parchetului General pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară.

La sosire, ea a fost întâmpinată de câteva zeci de susținători care au afișat pancarte cu mesajul „Solidari cu Diana Șoșoacă”. Aceștia au fluturat steagul României și pe cel al Partidului S.O.S. România, în timp ce suflau în vuvuzele pentru a-și arăta sprijinul.

Știrea inițială

Nu este pentru prima dată când președinta partidului SOS România este citată de procurori. La termenele anterioare, Șoșoacă a refuzat să se prezinte, invocând faptul că se afla în afara țării și că avocatul său nu putea participa.

Într-un mesaj public, europarlamentara a acuzat „presiuni și abuzuri” din partea instituțiilor statului și a susținut că dosarul are motivații politice.

„Vreau să fie foarte clar: nu m-am sustras niciodată de la nicio anchetă și nu o voi face vreodată. Dar nu accept și nu voi accepta ca justiția să fie transformată în bâtă politică împotriva mea și împotriva partidului pe care îl conduc, S.O.S. România! Amenințările voastre nu mă sperie! Nu o să mă aduceți în cătușe, pentru că nu am furat, nu am mințit și nu am trădat România!”, a declarat Șoșoacă.

Aceasta a transmis și un mesaj direct către procurori, acuzându-i că încearcă să o reducă la tăcere și avertizând că va denunța public presupusele abuzuri.

Provocare pentru procurorul general

Șoșoacă a mers mai departe și l-a provocat pe procurorul general al României, Alex Florența, la o dezbatere televizată. Ea l-a invitat să participe la o emisiune organizată pe canalul său online, în care să discute despre legislația privind xenofobia, antisemitismul și fascismul.

„Aveți termen până duminică 05.10.2025, la 20:00, să dați curs invitației sau să arătați, prin refuzul dumneavoastră, că vă temeți de o femeie și că vă poziționați împotriva democrației, respingând liberul schimb de idei”, a transmis Șoșoacă.

Reacția procurorului general la neprezentarea Dianei Șoșoacă

La rândul său, procurorul general Alex Florența a confirmat la Digi24 că Șoșoacă nu s-a prezentat la audieri, motivând că se află la Bruxelles. Acesta a precizat că Parchetul General a înaintat deja o solicitare către președinta Parlamentului European pentru ridicarea imunității parlamentare a europarlamentarei.

„Persoana citată de către noi a prezentat un argument pentru neprezența de astăzi, în sensul că se află la Bruxelles și a solicitat amânarea la o altă dată. Acest lucru nu ne împiedică însă în derularea celorlalte proceduri necesare, în speță ridicare imunității parlamentare”, a explicat Alex Florența.