Ruptură în Coaliție pe tema bugetului: PSD și PACE propun relaxări fiscale, PNL și USR votează doar variantele agreate. Ce spune AUR

Parlamentarii Partidului Social Democrat (PSD) au depus, luni, o serie de amendamente la legea bugetului de stat pentru anul 2026, prin care propun identificarea unor venituri suplimentare la buget şi alocarea acestora pentru măsuri sociale. Amendamente  a depus și grupului PACE - Întâi România. Aleșii PNL și USR nu vor vota niciun amendament în afară celor negociate în Coaliție iar cei ai AUR sunt nehotărâți.

UPDATE 16.02 Poziția oficială a PNL

Biroul Executiv al PNL, întrunit în ședință pe 16 martie 2026, a luat în discuție poziția partidului cu privire la bugetul de stat pentru 2026 și la dezbaterile care sunt programate pentru această săptămână în Parlamentul României.

Partidul Național Liberal a decis că va susține forma adoptată în Guvern pentru bugetul de stat.

În același timp, Biroul Executiv al partidului a decis, în unanimitate, mandatarea parlamentarilor liberali pentru a nu face propuneri și a nu vota amendamente care să schimbe direcția proiectul bugetului de stat.

UPDATE 15.45 Petrișor Peiu a explicat în ce condiții ar susține AUR unele amendamente ale PSD la buget

Petrișor Peiu a declarat luni că AUR nu a decis încă dacă va susține amendamentele depuse de PSD la „Programul de Solidaritate”, precizând că formațiunea așteaptă o discuție cu social‑democrații înaintea votului final.

Liderul senatorilor AUR a subliniat că unul dintre amendamentele PSD coincide cu o propunere deja depusă de partidul său, referitoare la eliminarea contribuției la sănătate pentru mamele aflate în concediu pentru creșterea copilului, veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personal monahal.

Peiu a explicat că AUR este dispus să analizeze și alte amendamente ale PSD, însă doar în urma unei discuții directe. Întrebat despre sprijinirea ajutorului financiar unic pentru pensionari, propus de PSD, senatorul a afirmat că acest lucru ar putea fi posibil dacă social‑democrații ar accepta, la rândul lor, unele dintre propunerile AUR, precum reluarea programului „Masă sănătoasă” pentru elevi.

În lipsa unei consultări înainte de votul final, AUR își va stabili propria strategie, a precizat Peiu, insistând că formațiunea nu va accepta menținerea unor „nedreptăți” legate de plata CASS. În ceea ce privește o eventuală moțiune de cenzură, liderul senatorilor AUR a spus că nu este momentul pentru un astfel de demers, întrucât votul asupra bugetului are oricum efecte similare: respingerea proiectului ar echivala cu demisia Guvernului.

Peiu a prezentat și amendamentele depuse de AUR la proiectul de buget, cu o valoare totală sub două miliarde de lei. Printre acestea se numără reintroducerea scutirii de CASS pentru mai multe categorii sociale, refacerea burselor pentru elevi și studenți, reluarea programului „Masă sănătoasă” și suplimentarea fondurilor pentru sporul de doctorat. Senatorul a afirmat că aceste cheltuieli ar putea fi acoperite prin creșterea veniturilor provenite de la Banca Națională, susținând că reducerea sumelor prevăzute în proiectul Guvernului este „nejustificată”.

UPDATE 15.30 Liberalii nu vor vota niciun amendament în afară celor negociate în Coaliție

Potrivit unor surse „Adevărul”, în Biroul Executiv al PNL s-a votat pentru mandatarea parlamentarilor liberali de a nu face propuneri și de a nu vota niciun amendament în afară celor negociate în Coaliție (varianta adoptată de Guvern).

UPDATE 15.15 PACE-Întâi România: Amendamente pentru salarii mai mari, pensii protejate, micşorarea taxelor

Și parlamentarii grupului PACE - Întâi România anunţă că au depus un pachet de amendamente la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 menite să asigure „salarii mai mari, pensii protejate, taxe mai mici".

Amendamentele PACE la proiectul de buget urmăresc „creşterea nivelului de trai, sprijinirea familiilor, protejarea categoriilor vulnerabile şi stimularea economiei româneşti", se arată într-un comunicat al PACE - Întâi România

„Considerăm că bugetul statului trebuie să răspundă, în primul rând, nevoilor cetăţenilor şi să creeze condiţii reale pentru dezvoltarea României”, precizează comunicatul.

Amendamentele vizează creşterea salariului minim brut la 5.000 de lei, majorarea alocaţiei pentru copiii cu vârste între 2 şi 18 ani la 500 de lei, iar pentru copiii cu dizabilităţi şi pentru copiii cu vârste între 0 şi 2 ani la 1.000 de lei, dublarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitorii acestora, eliminarea CASS pentru pensiile sub 5.000 de lei, reducerea TVA la carburanţi la 15%, reducerea TVA general de la 21% la 19%, reducerea impozitului pe dividendele companiilor la 5%, reducerea impozitului pe profitul companiilor la 10%, alocarea de fonduri pentru cheltuieli de capital şi lucrări de reparaţii pentru centre de cercetare, unităţi spitaliceşti, şcoli, licee, grădiniţe, monumente istorice şi biserici, alocarea de fonduri pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi demararea lucrărilor la proiecte majore de infrastructură rutieră şi feroviară, precum şi pentru proiecte de aducţiuni de apă potabilă.

Amendamentele depuse de PACE propun o serie  de măsuri sociale, fiscale și investiționale, menite să crească veniturile populației și să stimuleze economia. Formațiunea solicită majorarea salariului minim brut la 5.000 de lei, precum și creșterea substanțială a sprijinului acordat copiilor și persoanelor cu dizabilități. În viziunea PACE, alocația pentru copiii între 2 și 18 ani ar trebui să ajungă la 500 de lei, iar pentru cei cu vârste între 0 și 2 ani și pentru copiii cu dizabilități la 1.000 de lei. Tot în zona socială, partidul propune dublarea indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap și pentru însoțitorii acestora, precum și eliminarea contribuției la sănătate pentru pensiile sub 5.000 de lei.

Pe partea fiscală, PACE mizează pe reduceri consistente de taxe. Amendamentele prevăd scăderea TVA la carburanți la 15%, reducerea cotei generale de TVA de la 21% la 19%, diminuarea impozitului pe dividende la 5% și reducerea impozitului pe profitul companiilor la 10%. Formațiunea susține că aceste măsuri ar stimula mediul de afaceri și ar reduce presiunea asupra consumatorilor.

Un alt capitol este cel al investițiilor publice. PACE cere alocări suplimentare pentru cheltuieli de capital și lucrări de reparații în centre de cercetare, spitale, școli, licee, grădinițe, monumente istorice și biserici. De asemenea, solicită fonduri pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice și demararea unor investiții majore în infrastructura rutieră și feroviară, precum și pentru proiecte de aducțiuni de apă potabilă.

„Prin aceste propuneri, grupul parlamentar PACE - Întâi România susţine un buget orientat către oameni, dezvoltare şi consolidarea economiei naţionale", se adaugă în comunicat.

UPDATE Uniunea Salvaţi România (USR) susţine bugetul în forma negociată de coaliţie şi nu va depune amendamente

Anunțul a fost făcut de liderul senatorilor Uniunii, Sorin Şipoş, luni, la finalul unei şedinţe a grupurilor parlamentare, potrivit Agerpres.

„Am decis că USR susţine bugetul pe 2026 în forma negociată în coaliţie, în forma agreată în coaliţie şi propusă de către Guvern. USR nu va depune amendamente şi nu va depune amendamente la bugetul pe 2026. Ne raportăm la bugetul pe 2026 având în minte lecţiile bugetelor anterioare, în care deficitele de la începutul anului au crescut enorm până la sfârşitul anului şi ne-au dus în faţa unor foarte mari deficite, unor foarte mare sume de bani pe care statul a trebuit să le împrumute. Şi aceste deficite ne-au adus astăzi la multe constrângeri, astfel încât bugetul pentru 2026 este astăzi în forma cea mai bună pe care s-a putut construi", a declarat Şipoş

Parlamentarii USR au avut „multe amendamente pe care ar fi putut să le depună", potrivit lui  Sorin Şipoş.

„Considerăm că în acest moment nu pot fi depuse aceste amendamente pentru a ne putea încadra în promisiunea pe care am făcut-o de a avea un deficit undeva în jur de 6,2-6,3% la sfârşitul anului", a completat el.

 Diana Stoica, deputat USR.  a afirmat că Uniuneaa spus deja că nu mai acceptă creştere de taxe pentru cetăţeni, „aşa cum a vehiculat PSD cu acest impozit progresiv cu care ne ameţeşte de câţiva ani de zile".

„Şi am spus de asemenea că nu vom accepta nicio creştere a notei de plată, adică îndatorarea şi mai mare a ţării noastre cu nişte sume pe care vor trebui să le plătească copiii şi nepoţii noştri. Cerem, aşadar, tuturor partenerilor de coaliţie să respecte ceea ce ne-am asumat împreună într-un contract semnat acum mai puţin de un an. USR vrea mai mulţi bani în buzunarele oamenilor şi asta înseamnă şi că e nevoie să tragem frâna de mână la aceste cheltuieli ale statului", a spus Diana Stoica

UPDATE 15.00 PSD: „Depunem amendamente pentru a completa finanţarea integrală a întregului Pachet de Solidaritate”

Social-democrații au precizat că au „identificat două surse de venituri suplimentare la bugetul de stat ce totalizează 2,3 miliarde lei, pe care considerăm că Ministerul de Finanţe le-a trecut cu vederea în mod absolut nejustificat", potrivit Agerpres.

O primă sursă indicată de PSD este recuperarea unei părţi din arieratele la buget provenite din contribuţiile de asigurări sociale.

„Totalul contribuţiilor sociale restante ale agenţilor economici este 3,7 miliarde lei, credem că o ţintă de recuperare de 1,3 miliarde lei este absolut obligatorie, fiindcă aceste restanţe la buget înseamnă bani opriţi din salariu de la angajaţi pentru CAS, dar neviraţi la stat", spun aceştia.

Cea de-a doua sursă menţionată este colectarea unei sume suplimentare de 1 miliard de lei din TVA, în contextul creşterii preţului combustibililor, care ar duce la majorarea veniturilor încasate pe piaţa combustibililor, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei.

„Din cele 2,3 miliarde lei, depunem amendamente pentru a completa finanţarea integrală a întregului Pachet de Solidaritate (necesare - 1,1 mld.) şi pentru a compensa pierderea de venit în urma eliminării introducerii CASS pentru mame, veterani de război, deţinuţi (necesar - cca. 500 mil.), restul banilor rămânând la dispoziţia MFP pentru a fi realocaţi în interiorul bugetului, în funcţie de necesităţi", mai spune PSD.

Eliminarea CASS pentru veterani şi văduvele de război reprezintă „un act de recunoştinţă pentru sacrificiul adus patriei", iar în cazul foştilor deţinuţi politici eliminarea acestei taxe „reprezintă o reparaţie morală pentru suferinţele îndurate în timpul dictaturii comuniste".

„Scutirea de contribuţie pentru invalizi are o dimensiune profund umanitară, deoarece aceştia se confruntă zilnic cu limitări şi dificultăţi majore. În acelaşi timp, prin susţinerea personalului monahal, statul transmite un semn de respect faţă de vocaţia şi austeritatea unei vieţi dedicate valorilor morale şi spirituale. Prin urmare, adoptarea acestui amendament nu reprezintă doar o ajustare fiscală, ci un gest de dreptate socială şi de solidaritate. Atunci când costurile pentru buget sunt reduse, dar beneficiul moral şi social este considerabil, o asemenea măsură devine nu doar oportună, ci şi necesară. România are datoria de a-şi arăta recunoştinţa faţă de veteranii şi văduvele de război, foştii deţinuţi politici, invalizi şi personal monahal, acordându-le un sprijin concret, care să le asigure demnitatea şi respectul pe care îl merită", spune social-democraţii în motivaţia amendamentelor.

PSD a propus, de asemenea, eliminarea CASS pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului:

„Această scutire nu este un privilegiu, ci un sprijin firesc pentru mamele care traversează o perioadă de vulnerabilitate economică. Veniturile lor sunt deja reduse în timpul concediului, iar costurile de creştere şi îngrijire a copiilor - cu atât mai mult în cazurile în care aceştia necesită terapii speciale sau tratamente medicale - sunt considerabile".

În acelaşi timp, PSD propune suplimentarea bugetului Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale cu 1,1 miliarde de lei, pentru finanţarea unor măsuri de sprijin destinate categoriilor vulnerabile.

„Se propune alocarea sumei de 1.100.000 mii lei credite de angajament şi credite bugetare pentru suplimentarea bugetului Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, în vederea acordării unor măsuri de sprijin pentru familiile cu copii şi venituri reduse, pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap, precum şi acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii, estimat pentru anul 2026 la aproximativ 2.350.000 mii lei. Pentru anul 2026, implementarea măsurilor de sprijin destinate categoriilor vulnerabile - respectiv acordarea sprijinului pentru familiile cu copii şi venituri reduse, pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap (estimare de aproximativ 300 milioane lei), precum şi acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii (estimare de aproximativ 2,35 miliarde lei) - presupune un necesar total de finanţare estimat la aproximativ 2,65 miliarde lei", precizează PSD.

 Știrea inițială

Dezbaterile pe proiectul bugetului de stat pe 2026 încep luni în Parlament și, conform calendarului stabilit de conducerea celor două Camere ale Legislativului, termenul limită pentru depunerea amendamentelor expiră luni, la ora 13:00.  

Potrivit programului adoptat de Birourile reunite ale celor două Camere, amendamentele la proiectul de buget pot fi depuse de vineri până luni, 16 martie 2026, la ora 13:00, se arată într-un document publicat pe site-ul Senatului României.

Luni, între orele 13:00 - 17:00 va avea loc centralizarea şi gruparea amendamentelor la comisii pe ordonatori principali de credite, iar la 17.30 va avea loc şedinţa Birourilor permanente reunite pentru stabilirea timpilor de dezbatere.

Tot luni, în intervalul orar 18 - 22, sunt programate şedinţe comune ale comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea, avizarea şi depunerea avizelor la Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci asupra Proiectului Legii bugetului de stat şi Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026.

Săptămână de foc în Parlamentul României

Marţi, de la ora 09:00 - 10:30 vor avea loc dezbateri generale în cadrul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci şi de la ora 11:00 până miercuri, 18 martie 2026 ora 13:00 vor fi dezbateri în cadrul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci cu ordonatorii principali de credite şi elaborarea rapoartelor asupra Proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026.

Miercuri, la ora 15:00, se vor depune rapoartele Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci cu privire la Proiectul Legii bugetului de stat şi la Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 iar la ora 15:30 va avea loc şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru stabilirea timpilor de dezbatere în plen.

Miercuri, de la ora 16:00 şi joi va avea loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea şi adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, cu dezbateri generale - dezbateri pe anexe.

Potrivit documentului, votul final va avea loc joi.

Estimările făcute de Guvern

Guvernul a luat în calcul o creştere a economiei de 1%, respectiv un Produs Intern brut în valoare de 2.045 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, în condiţiile unor venituri de 736,5 miliarde lei, în creştere la 36% din PIB, şi ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde lei, 42,3% din PIB.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei), de la 16,9% din PIB în anul 2025. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale înregistrează o creştere la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei), de la 10,9% din PIB.

Pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, a precizat Ministerul Finanţelor, într-un comunicat recent. Cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice.