Cum au explicat cei patru judecători CCR absenţa lor de la ședința privind pensiile magistraților

Cei patru judecători ai Curții Constituționale care nu s-au prezentat la ședința în care urma să fie analizată legea pensiilor magistraților susțin că absența lor a fost determinată de nerespectarea procedurilor legale și a regulilor interne ale CCR.

Ședința Curții Constituționale din 29 decembrie, în care urma să fie luată o decizie privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, s-a încheiat fără deliberări, din cauza lipsei de cvorum. În sală s-au aflat doar cinci dintre cei nouă judecători constituționali, situație care a făcut imposibilă pronunțarea unei hotărâri, astfel că a fost stabilit un nou termen de judecată, pentru vineri, 16 ianuarie.

La câteva ore după anunțarea amânării, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, cei patru judecători care au lipsit de la ședință, au transmis un comunicat de presă comun, în care și-au explicat public decizia și au invocat încălcarea procedurilor legale de funcționare ale Curții Constituționale.

 „Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice”, au transmis judecătorii.

Aceștia explică faptul că sesizarea referitoare la obiecția de neconstituționalitate a legii privind modificarea pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. Tot în aceeași zi, potrivit comunicatului, președinta CCR s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru data de 10 decembrie, într-un interval considerat neobișnuit de scurt.

„Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale”, se precizează în documentul citat.

Judecătorii mai arată că, la termenul din 10 decembrie, raportul întocmit în cauză a fost incomplet, motiv pentru care dosarul a fost amânat. Noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie 2025, într-o zi de duminică, o altă situație pe care o califică drept lipsită de precedent.

„La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”, au subliniat cei patru magistraţi CCR.

Judecătorii solicitaseră deja amânarea pentru luna ianuarie

Potrivit comunicatului, judecătorii prezenți la ședința din 10 decembrie ar fi solicitat amânarea cauzei pentru o dată din luna ianuarie 2026, având în vedere că celelalte dosare din acea ședință au fost reprogramate pentru 22 ianuarie, însă cererea ar fi fost însă respinsă de conducerea Curții.

„Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar”, au mai transmis Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

În ceea ce privește ședința de deliberare din 28 decembrie 2025, cei patru judecători susțin că a fost formulată, în baza legii, o cerere de amânare a pronunțării, la care s-au raliat patru membri ai Plenului.

„În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale”, potrivit aceleiaşi surse.

Motivul invocat a fost necesitatea solicitării unui punct de vedere public din partea Guvernului, precum și completarea raportului de către judecătorul-raportor. Judecătorii afirmă că solicitarea lor a fost ignorată, iar dispozițiile legale invocate nu au fost aplicate.

„Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare”, acuză aceştia.

În acest context, cei patru magistrați spun că au părăsit sala de ședință, ceea ce a condus la lipsa cvorumului prevăzut de lege.

„Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor”, au mai spus ei, subliniind că absența de la ședința următoare, din 29 decembrie, nu a reprezentat un blocaj deliberat al activității Curții, ci o formă de protest față de procedura adoptată.

„În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”, au motivat cei patru magistraţi.

„Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment”, au avertizat, în final Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.