Analiză Congres cu final anunțat în PSD. Corlățean se retrage, partidul rămâne cu un singur candidat: „Sunt mulți nemulțumiți acolo”
0Retragerea lui Titus Corlățean din competiția internă a PSD deschide calea către un Congres fără opoziție, cu un singur candidat, dar ridică semne de întrebare asupra caracterului democratic al procesului din partid, sunt de părere analiștii politici. „Există mulți nemulțumiți în PSD”, spune Adi Zăbavă.
Amintim că, congresul PSD, vehiculat pentru data de 7 noiembrie, ar fi trebuit să aibă cel puțin doi candidați, pe Titus Corlățean și pe actualul șef interimar Sorin Grindeanu, pentru funcția de președinte al partidului.
Anunțul retragerii lui Titus Corlățean din cursa internă pentru șefia Partidului Social Democrat vine la două luni după ce senatorul își lansase public candidatura, cu promisiunea unei „reformări profunde” a partidului. Corlățean, fost ministru de Externe și membru al PSD de peste 24 de ani, a invocat lipsa unei vieți politice democratice reale în interiorul formațiunii și dominația intereselor personale și economice asupra ideilor și valorilor politice. Mesajul său, transmis într-o postare video și un text publicat pe Facebook, vorbește despre „moartea unui proiect”, dar și despre „frica și tranzacționalismul” care ar fi devenit reguli interne în PSD.
Retragerea din cursă a lui Corlățean dăunează imaginii partidului, fiind pregătită o singură echipă pentru conducere. Sorin Grindeanu a început deja să pună la punct lista.
„Exista o așteptare publică să existe o competiție și o dezbatere. Ori această dezbatere nu va mai avea loc. E alta situația față de PNL sau UDMR, în care, de la bun început se știa că va fi un candidat, că nu vor fi mai mulți, deși nimeni n-a fost oprit să se înscrie în competiție. Dar în cazul PSD exista deja această așteptare a unei dezbateri și această așteptare dovedește că nu a avut fundament. Aici e problema, dacă s-ar fi anunțat un sigur candidat de la bun început, nici așteptarea nu ar fi fost prea mare”, explică profesorul Radu Carp
„Congresul însuși va fi pus sub întrebării”
„Congresul însuși va fi pus sub semnul întrebării, din moment ce se știu toate persoanele care vor fi alese. Așa e democratic. Adică fiecare să propună o alternativă. Ori acum va fi o singură echipă, cam totul a fost negociat și atunci, practic Congresul e chemat doar să formalizeze echipa”, mai arată acesta.
Astfel de alegeri interne, fără o concurență și o dezbatere internă, dăunează imaginii partidelor, explică profesorul Radu Carp, dând exemplul altor mari formațiuni din afară, în care se afirmă concurența internă: „Cred că dăunează, pentru că un partid mare este mare în măsura în care tolerează și atitudini care nu neapărat sunt pe o anumită linie. Dacă ne uităm la CDU (n. r. - Uniunea Creștin Democrată din Germania), acolo vedem că actualul cancelar Friedrich Merz a fost întotdeauna împotriva doamnei Merkel, adică de câteva decenii, și a reușit să preia conducerea. Merkel nu l-a exclus din partid, din contră, a avut o facțiune de partea sa și nimeni nu l-a acuzat că vrea să distrugă partidul”.
La Partidul Conservator din Marea Britanie, vedem că cei care s-au succedat în funcție ca prim-miniștrii înainte de conducerea laburistă au fost foarte criticați, mai arată profesorul Radu Carp: „La un moment dat au făcut chiar mai multe facțiuni împotriva lui Boris Johnson, și din cadrul partidului, și nu s-a pus problema ca ar trebui reduse la tăcere sau să existe un candidat unic”.
„Un partid serios, un partid adevărat, un partid mare, nu numai că tolerează facțiunele, dar le și încurajează, tocmai pentru a angrena simplii membrii în viața de partid”, punctează Radu Carp.
„E greu de spus dacă e o demisie totală sau doar o retragere tactică”
La rândul lui, analistul Adin Zăbavă crede că gestul fostului ministru Corlățean marchează sfârșitul unui proiect politic, dar și o nouă etapă de consolidare a conducerii lui Sorin Grindeanu.
„E complicat să facem o analiză post factum fără să vedem ce urmează în Congresul PSD. Deocamdată, anunțul lui Titus Corlățean marchează moartea proiectului pe care voia să-l implementeze dacă ar fi câștigat alegerile interne. Mesajele lui de ieri sugerează mai degrabă o continuare a drumului, dar nu neapărat în PSD. Poate îl vom vedea încercând să coaguleze o mișcare în afara partidului”, spune Adi Zăbavă.
Potrivit acestuia, semnalul organizării Congresului la începutul lunii noiembrie arată clar că actuala conducere controlează situația. „Congresul nu s-ar fi ținut dacă echipa lui Grindeanu nu era sigură că îl va câștiga. Vorbim de păstrarea status quo-ului. Ce se întâmplă acum e doar încununarea unei strategii pregătite din timp”, explică analistul.
Zăbavă spune că nemulțumirea lui Corlățean este împărtășită de mai mulți membri ai PSD, dar aceștia nu au avut forța să se adune în jurul lui. „Există mulți nemulțumiți în PSD, însă nu s-a reușit formarea unei mase critice. Corlățean a vorbit despre frici, tranzacții, lipsa curajului. Într-un partid în care puterea e concentrată în mâinile câtorva, cu acces la resurse și influență guvernamentală, e foarte greu să te impui cu un mesaj de reformă”, explică el.
În același timp, spune Zăbavă, Corlățean „nu mai era de mult un actor de prim-plan în PSD”. „Este un politician diferit de profilul dominant din partid, este totuși diplomat și jurist de profesie, om de idei. Azi, PSD e un partid mai tehnic, orientat spre administrație și execuție. Probabil că tipologia asta, combinată cu lipsa unei baze interne solide, a făcut ca proiectul său de reformă să eșueze”, adaugă analistul.
„Grindeanu controlează jocul și va câștiga Congresul”
Expertul este de părere că retragerea lui Corlățean închide competiția internă și confirmă victoria lui Sorin Grindeanu. „Dacă PSD va decide organizarea Congresului la începutul lui noiembrie, e aproape imposibil să mai apară un contracandidat credibil. Finalizarea proiectului Corlățean consfințește o victorie aproape sigură a actualului președinte interimar”, spune Zăbavă.
În ceea ce privește reacția lui Grindeanu, analistul crede că aceasta va fi una echilibrată. „Cel mai probabil va spune că îi pare rău că nu au fost amândoi în competiție, dar va sublinia că PSD trebuie să meargă mai departe unit. Nu cred că retragerea lui Corlățean îi creează vreo problemă reală”, adaugă el.
Partidele mari nu mai au competiție internă, ci doar administrație
Întrebat despre lipsa de competiție în partidele mari ca PNL, PSD, USR sau chiar AUR, Adi Zăbavă observă un fenomen generalizat: „Această situație arată la fel, în sensul că liderii controlează partidele, iar Congresele nu mai sunt locuri de dezbatere, ci de confirmare, maxim se mai discută despre poziționări vizavi de celelalte partide sau chestiuni legate de Guvern. Pentru democrația internă, e o problemă. Lipsa competiției duce la stagnare și la o politică tot mai tactică, fără substanță ideologică.”
Despre viitorul celor care s-ar fi regăsit în mesajul lui Corlățean, analistul spune că opțiunile sunt limitate. „Unii social-democrați nemulțumiți ar putea migra spre partide cu discurs suveranist, cum sunt AUR, SOS sau POT. Alții vor rămâne în PSD, dar marginalizați. O nouă formațiune e greu de imaginat acum, chiar dacă au existat precedente cu Mircea Geoană sau Victor Ponta. Totuși, Corlățean ar putea încerca un proiect politic propriu, rămâne de văzut cu ce sprijin”, spune Zăbavă.
Niciun acord în Coaliție pe tema alegerilor pentru Capitală
În privința alegerilor la Primăria Capitalei, analistul exclude o decizie rapidă a Coaliției. „Nu există nicio șansă ca partidele să ajungă la o înțelegere în perioada imediată. Cel mai probabil, alegerile vor fi amânate cu trei-patru luni. Abia în martie putem vorbi serios despre un calendar. Guvernul Bolojan trebuie mai întâi să reziste până atunci”, afirmă Zăbavă.
Adi Zăbavă consideră că un candidat din zona suveranistă ar putea profita de dezbinarea partidelor mari. „Sondajele arată că există un potențial real pentru un candidat extremist în București. Nu vorbim de cote uriașe, dar cu o competiție între trei-patru candidați, cineva poate câștiga și cu 25-30% din voturi. Dacă PSD, PNL și USR merg separat, un astfel de scenariu nu poate fi exclus”, avertizează analistul.
PSD, „dominat de tranzacții și calcule personale”
Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, și-a anunțat retragerea din cursa internă a PSD pentru alegerea noii conduceri, acuzând că partidul „a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale” și că în interiorul formațiunii „nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă”.
„Am întâlnit mulți colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puțini au fost dispuși să se implice deschis. Mulțumesc în mod special, în acest context, mai ales colegilor mei Robert Cazanciuc și Constantin Toma, deși au mai fost și alții, pe care am evitat însă să îi expun, pentru a evita anumite repercusiuni. Am tras o concluzie dureroasă, dar necesară: în condițiile actuale, proiectul meu nu este posibil”, a transmis social-democratul.
Lipsă de concurență în alegerile marilor partide
Nu ar fi prima dată când este organizat un Congres fără un contracandidat. În 2024, fostul președinte Marcel Ciolacu a fost reconfirmat în fruntea partidului fiind singurul candidat. Și asta după ce a fost votat drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din 2024. Ultimul Congres care a adus o cursă internă în partid a fost în 2020, atunci când Marcel Ciolacu a obținut conducerea de la Viorica Dăncilă, fost premier și președinte PSD, care a plecat ulterior din partid.
Lipsa concurenței se remarcă în toate formațiunile din coaliție. În conducerea UDMR este de patru mandate Kelemen Hunor, ultima dată reconfirmat în funcție în 2023. La ultimele 3 alegeri interne acesta nu a mai avut contracandidat.
Nici actualul premier și președinte PNL nu a avut contracandidat în ultimul Congres al PNL, câștigând un mandat plin din funcția de președinte interimar în vară. Anterior, în Congresul din aprilie 2022, Nicolae Ciucă a obținut conducerea partidului, tot în lipsa unui contracandidat.
În cazul USR nu au lipsit contracandidații, însă s-au remarcat favoriți în cursa internă. Și Dominic Fritz a câștigat ultimele alegeri ale USR din poziția de șef interimar, cu un procent de 62% din voturi, mult peste fosta liberală și membră a Forța Dreptei, Violeta Alexandru, cotată pe locul doi. În Congresul anterior, în 2024, favorită a fost fosta șefă a USR, înlăturată ulterior din fruntea partidului.