Concluziile CSM după discuțiile cu reprezentanți ai Guvernului: „Denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”

Secția pentru judecători a CSM a acuzat, joi, că discuțiile purtate cu reprezentanți ai Guvernului pe tema Comitetului pentru analiza legislației în justiție s-au concentrat pe probleme administrative și nu au clarificat scopul sau funcționarea acestuia.

„La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției”, a transmis Secția pentru judecători printr-un comunicat.

Reprezentanții Secției arată că discuțiile purtate au vizat „teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.)”, aflate „în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025”, atribuții care „acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției”.

Totodată, Secția pentru judecători reclamă lipsa de transparență a inițiativelor legislative ce ar urma să fie discutate: „Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”.

În comunicat este oferit și un exemplu concret: „una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu”, ceea ce ar produce „tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv”.

Judecătorii acuză că întâlnirea nu a clarificat aspecte esențiale privind funcționarea Comitetului: „Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa”. De asemenea, „nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu” și „nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă”.

Reprezentanții secției pentru judecători susțin că „au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet”, în condițiile în care „nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar”. Această situație „transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică”.

În acest context, aceștia avertizează că participarea la un astfel de demers „riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”.

Secția pentru judecători susține însă că nu respinge dialogul: „nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.)”, dar insistă că acesta trebuie să aibă loc „într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate”, și nu „pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.