Coaliția și-a tăiat singură craca de sub picioare: cazul angajărilor la stat

Guvernul încearcă să repare ceea ce chiar el a stricat. Mai precis, liderii Coaliției tot transmit că strâng cureaua în sectorul public, după ce ultimele date arată că au permis angajări la stat pe bandă rulantă, fiind luni cu mii de noi posturi ocupate.

1.283.709 posturi erau ocupate la stat în luna mai, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor Publice, referitoare la numărul salariaților din sectorul bugetar. Față de luna precedentă, aprilie, sunt cu 4.395 de posturi ocupate în plus, când erau 1.279.314. Practic, este a treia lună consecutivă de creștere. Diferența între martie și aprilie fusese de 2.260 de posturi în plus, în timp ce între lunile februarie și martie fusese de 470 de noi posturi în plus. Așadar, am avut o tendință de creștere constantă, însă într-un ritm din ce în ce mai inegal, din moment ce s-a ajuns la o creștere așa de mare între aprilie și mai. 

În aceste două luni, aprilie și mai, erau reîncepute și discuțiile despre oprirea angajărilor la stat, fiind permise doar unele excepții. Deși ordonanța a fost adoptată pe 12 mai, rezultatul a putut fi văzut acum: peste 4.000 de noi posturi ocupate.

Angajări, mai ales la centru

Cei mai mulți bugetari sunt în administrația publică centrală, fiind 819.794 de posturi ocupate (față de 816.393 de posturi ocupate în aprilie). Pe de altă parte, în administrația locală erau, la nivelul lunii mai, 463.915 posturi ocupate, în timp ce în aprilie erau doar 462.921 de posturi ocupate.

La nivelul Guvernului, ministerul cu cele mai multe posturi ocupate este cel al Educației, cu 295.734 de persoane, conform datelor de la Ministerul de Finanțe, cu o mică augmentare față de luna precedentă, când erau 295.688 de posturi ocupat. Al doilea minister ca număr de angajați este cel al Internelor, cu 126.835 de posturi ocupate. În luna anterioară erau 125.184 de posturi ocupate. Prin urmare, avem o diferență de 1.651 de noi posturi ocupate de la o lună la alta. Următoarele categorii bugetare sunt angajații din Ministerul Apărării Naționale, cu 72.288 de posturi ocupate (față de 72.037, în luna anterioară) și cei din Ministerul Sănătății, cu 18.241 de posturi ocupate (față de 18.225, în aprilie).

Ciolacu vrea plan de reduceri de la Boloș

Surse guvernamentale au precizat pentru „Adevărul” că Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului de Finanțe să vină cu un plan de reducere a cheltuielilor prin măsuri aplicate sectorului de stat. Prin urmare, Coaliția ar urmări desființarea sau comasarea unor instituții care au sarcini care se suprapun, numărul membrilor din Consiliile de Administrație sau Consiliile de Supraveghere ar urma să fie diminuat, iar circa 200.000 de posturi neocupate ar urma să fie desființate. 

Referitor la o posibilă măsură de reducere a numărului de membri ai CA-urilor și CS-urilor, deși au avut la dispoziție numeroase proiecte legislative, partidele Coaliției s-au făcut că nu le văd. PNL are un proiect de lege din 2019 în Camera Deputaților, dar pe care l-a ignorat după ce a ajuns la putere. Și PSD a depus când era în opoziție, în 2021, un proiect de reducere a salariilor celor din asemenea consilii, însă inițiativa a fost ignorată după ce a trecut în barca guvernamentală. Până și USR are un proiect la Camera Deputaților de peste un an.

Ciolacu a mai cerut ca Boloș să facă un inventar al reducerii cu cel puțin 10% la nivelul fiecărui minister, iar investițiile prioritizate să fie cele cu impact economic și social, precum și cele unde poate fi atrasă finanțare europeană. 

Săptămâna aceasta, Marcel Ciolacu ar vrea ca măsurile fiscal-bugetare să fie transpuse în acte normative care să ajungă în transparență publică și eventual să și fie adoptate, dacă este posibil. 

Încăierare într-o facțiune a PNL și PSD

În interiorul PNL, deși mai mulți lideri sunt nemulțumiți de orizontul creșterii taxelor, la rampă au ieșit cu critici la adresa PSD doar Robert Sighiartău (vicepreședinte) și Florin Cîțu (fost premier). „E clar că cei care trebuie să suporte costurile acestor propuneri fiscale impuse de PSD sunt tot cei din mediul privat și de data aceasta. În timp ce taxele și impozitele introduse pentru ei vor fi aplicate imediat, cele legate de reducerile cheltuielilor bugetare sunt confuze și foarte greu de aplicat”, a afirmat Sighiartău. Liberalul a și precizat că în cazul unui vot în forurile interne, se va opune măsurilor de austeritate. La atac au ieșit mai mulți social-democrați, care au invocat greaua moștenire a Guvernelor Orban și Cîțu pentru a justifica nevoia de măsuri.