Partidele Puterii își pasează responsabilitatea pe tema reformei bugetare
0Niciun lider al Coaliției sau vreun membru al Guvernului nu își asumă clar paternitatea măsurilor fiscal-bugetare anunțate în ultimele zile, pasându-și responsabilitatea măsurilor neagreate de mai multe categorii socio-profesionale de la un partid la altul.
Dilema vestitorilor austerității a fost rezolvată de Coaliție prin trimitea la înaintare a lui Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, secondat de premierul Marcel Ciolacu. Șeful Guvernului a fost cel care, miercuri, a vorbit în mare de procesul de reformă, dar pentru clarificări a arătat înspre Boloș, lăsat să răspundă la toate întrebările privind aplicarea celor peste 50 de măsuri. La nicio întrebare nu a răspuns Marcel Ciolacu, plecând în grabă.
În conferința de presă, dar și într-un mesaj promovat de partidul care îl susține, Boloș a subliniat că „ministerul este în postura de integrator” al măsurilor, însă deciziile sunt ale factorului politic, încercând astfel să mute presiunea pe Guvern. „Nu ne dorim să bulversăm mediul de afaceri sau populația, vom prezenta transparent și integrat toate propunerile și deciziile pe care Guvernul Ciolacu le va lua în această zonă”, a transmis Boloș, cu sublinierea pe faptul că e vorba de Guvernul Ciolacu.
Iar mesajul lui Boloș nu a rămas fără răspuns de la șeful său instituțional. Așa că premierul social-democrat i-a solicitat ministrului de Finanțe să termine rapid cu ordonanța de reducere a cheltuielilor bugetare, în ciuda „presiunilor”, fără a spune cine anume face presiuni. Dacă la alte reforme, munca era de echipă, PNL și PSD, acum Boloș e văzut ca responsabil. În discuție a intrat și Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, care a acuzat greaua moștenire a „trei premieri de dreapta”, care au dus la un deficit bugetar mare. Grindeanu nu l-a menajat nici pe ultimul premier de dreapta, Nicolae Ciucă, mai ales că tot mandatul șefului PNL a fost în parteneriat cu PSD și inclusiv cu Grindeanu, ca vicepremier.
Încăierare PSD-PNL
Între liderii PSD și PNL a început o ceartă publică, după ce Robert Sighiartău i-a sugerat lui Marcel Ciolacu să-și depună mandatul de premier, în urma declarării ca neconstituțională (e drept că parțial) a legii privind reforma pensiilor speciale, numindu-l comediant. „În ultimele zile asistăm la «atacuri» suburbane la adresa Prim-Ministrului Ciolacu (...) nu președintele PSD este beneficiar de pensie specială, ci al lor”, a punctat Mihai Tudose, într-un prim atac unde a fost vizat Ciucă, până acum menajat de PSD.
Dacă Nicolae Ciucă sau Lucian Bode s-au ferit de clinciuri, nu la fel s-a întâmplat în cazul lui Florin Cîțu, fost premier: „Nu știu ce este mai grav în politica din România astăzi: minciunile bolșevicilor despre guvernările anterioare sau lipsa de reacție a conducerii PNL la atacurile mincinoase și manipulatoare ale bolșevicilor lui Marcel Ciolacu (...) PSD, conform rapoartelor oficiale ale Comisiei Europene, este responsabil pentru procedura de deficit excesiv prin care trece Romania”.
Bugetarii cu lefuri medii, afectați de măsurile de austeritate
Efectele măsurilor de austeritate în mediul bugetar vor fi resimțite în primul rând de angajații la stat care luau peste 5.850 de lei, pentru că din start aceștia nu vor mai primi voucherul de vacanță (în valoare de 1.450 de lei), dar nici norma de hrană lunară. De asemenea, vor fi afectați și de reducerea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care în prezent e de 15% și care nu va mai putea depăși 1.000 de lei. Așadar, tot ce ar depăși acești 1.000 de lei, pe brut, ar fi luat de stat. Potrivit calculelor „Adevărul”, orice bugetar încadrat cu un brut de 8.000 de lei (circa 4.700 de lei net) se va confrunta cu o limitare a sporului. În schimb, prin limitarea unui asemenea spor are loc ciupirea și din marile salarii, cum e cazul judecătorilor de la CCR. De exemplu, șeful CCR avea doar din sporul pentru condiții vătămătoare 4.449 de lei brut, ceea ce înseamnă că îi vor fi tăiați 3.449 de lei. De asemenea, unii angajați din sectorul public, cum e cazul celor de la Ministerul Justiției sau al instituțiilor din subordinea/coordonarea MJ, vor mai avea încă un spor de 5% suspendat în 2024.