Ce semnificaţie are vizita lui Jill Biden în România

Jill Biden, soţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, a vizitat România în scurtul turneu european, fiind prezentă la mai multe evenimente. Prezenţa sa are un mesaj geopolitic de aprecierea faţă de România, cât şi de susţinere a ţării vecine, Ucraina, în contextul războiului care are loc de două luni şi jumătate, în urma invaziei ruse.

Prima doamnă de la Casa Albă a ajuns vineri în România, mergând la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu soldaţii americani. A doua zi, Jill Biden s-a văzut cu Carmen Iohannis, alături de care a mers la o şcoală din Sectorul 1, unde a discutat cu copiii ucraineni plecaţi din cauza războiului, precum şi cu mamele acestora.

De asemenea, Jill Biden s-a văzut şi cu personalul ambasadei Statelor Unite în România, precum şi cu Mădălina Turza, consilier al premierului Nicolae Ciucă, coordonatoare a asistenţei umanitare pentru refugiaţi.

Contactat de „Adevărul”, analistul politic Radu Magdin a explicat semnificaţia vizitei efectuate de Jill Biden în România, în contextul crizei din Ucraina, provocată de invazia armatei ruse. „Există multiple dimensiuni si mesaje ale vizitei lui Jill Biden. Vorbim în primul rând de un mesaj geopolitic - faptul că SUA este atentă la România şi că, în acelaşi timp, se preocupă de soarta ucrainenilor refugiaşi în România. În al doilea rând, am putea spune că este vorba de un mesaj despre apropierea preocupărilor primelor doamne - pentru că vizita lor s-a concretizat public în relaţie cu copiii şi mamele ucrainene. Nu putem şti sigur dacă exista întradevăr o prietenie între primele doamne, dar dacă este aşa, atunci poate că asta ajută România în a avea o legatură directă în orice moment cu Casa Albă”, a precizat Radu Magdin.

Întrebat de instituţia primei doamne, analistul a precizat că mai degrabă aceasta nu există în România. „Însa nu trebuie să uitam că în Romania nu există instituţia primei doamne aşa cum există ea în SUA. În acest context şi în relatie cu partenerul american a existat o potrivire de dorinţă, posibilitate si mesaj. Pe viitor, însă, ar trebui clarificat acest statut, în contextul strict al politicii naţionale din România”, a completat Radu Magdin, care a punctat că intervenţiile soţiei preşedintelui ar putea fi criticate dacă nu sunt coordonate cu agenda şefului statului. 

De altfel, în unele state din proximitatea României, soţiile şefilor de stat sunt mult mai vizibile, fiind angrenate în mai multe acţiunil umanitare, dar şi de diplomaţie culturală. Unul din cele mai relevante exemple este cel al Agatei Kornhauser-Duda, soţia lui Andrzej Duda, preşedintele Poloniei.