Sesizările pe legea pensiilor speciale și interzicerea cumulării pensiei cu salariu, amânate de CCR
0Curtea Constituțională dezbate astăzi, 26 iulie, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la neconstituționalitatea legii pensiilor speciale și cea referitoare la cumul pensie cu salariu de stat.
UPDATE: CCR a anunțat că sesizările pe legea pensiilor speciale și interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat au fost amânate. Sesizarea pentru legea pensiilor speciale a fost amânată pe 2 august, în timp ce cea pentru interzicerea cumulării pensiei cu salariu de stat pe 21 septembrie.
Motivul invocat de CCR este „necesitatea unor lămuriri suplimentare”.
---
Înalte Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat CCR pe 29 iunie referitor la modificările legii privind pensiile de serviciu și cea privind cumulul pensiei cu salariu de stat. Cele două legi au fost adoptate de Parlament pe 28 iunie.
„Termen sedinta de judecata - 26 iulie : - sesizarea ref. la neconstitutionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal; - sesizarea ref. la neconstitutionalitatea prevederilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.
În cazul legii privind pensiile speciale ÎCCj susține că „sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”.
Și în cazul legii privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, ÎCCJ susține, de asemenea, că „sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”. Sunt invocate la acestea atât probleme de redactare, cât și de proceduri.
Hibele reformei pensiilor speciale
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a vorbit cu „Adevărul” despre hibele actualei legi a pensiilor. Întrebat dacă reprezintă sau nu o problemă faptul că a fost menținută recalcularea pensiilor aflate în plată, potrivit noii formule din lege, Zegrean a punctat: „Legea asta e prost scrisă. Nu înțelegi nimic. Noi avem o lege privind tehnica legislativă. Acolo se vorbește de claritate, predictibilitate. Din legea asta a lor nu înțelegi nimic”.
Întrebat de apariția unor regimuri diferențiate de calculare a pensiilor și a pensionării, fostul șef al CCR a subliniat că e motiv de atac la Curte: „E o mare problemă de neclaritate. E motiv ca Înalta Curte să trimită la CCR pentru analiză, iar CCR să o trimită înapoi la legiuitor pentru a face un text legislativ inteligibil”.
Legea interzicerii cumulului pensie-salariu, golită de conținut
Puterea a adăugat excepție după excepție la legea care prevede interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, ultimii adăugați fiind bugetari care au ambele venituri cu mult peste medie.
În forma inițială primele persoane exceptate erau cele alese prin vot popular: deputați, senatori, primari, viceprimari, președinți sau vicepreședinți de consilii județene, europarlamentari și președintele României. De asemenea, au pus persoanele cu mandatul prevăzut în Constituție: Curtea de Conturi, magistrații CCR, Avocatul Poporului și membrii CSM. În plus, au fost adăugați și membrii Academiei Române. Apoi, în Camera Deputaților au fost adăugate câteva categorii în domenii-cheie: cadre didactice, personalul medical, personalul din zona de asistență socială, cei cu venituri pe drepturi de autor.
Însă exact în ziua votului, într-o ședință-fulger de la Comisia de muncă, Puterea a adăugat noi persoane cărora nu li se va aplica legea, membrii instituțiilor care se află în subordinea Parlamentului și unde entitatea lor se autofinanțează.
Mai precis, dintre instituțiile care se află în subordinea Parlamentului și se autofinanțează sunt Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații, dar și Banca Națională a României, toate fiind entități cu lefuri lunare de mii de euro.