Autoritățile române, prinse iar în ofsaid de Viktor Orban. „Mai întâi vin liderii din zona maghiară, apoi «românii verzi»”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul României a venit cu reacții anemice față de afirmațiile revizioniste ale lui Viktor Orban, la câteva zile distanță și mai mult presat de opinia publică.

Viktor Orban a reușit să atragă atenția și în acest an la venirea în România FOTO Inquam Photos
Viktor Orban a reușit să atragă atenția și în acest an la venirea în România FOTO Inquam Photos

Guvernul României a reacționat la două zile și jumătate după ce premierul Ungariei, Viktor Orban, a făcut declarații revizioniste, având un discurs presărat cu săgeți la adresa UE, a Statelor Unite, precum și cu numeroase laude față de China. În bășcălie, Viktor Orban a amintit și de o listă care ar fi fost înaintată de MAE român părții maghiare, legată de subiectele sensibile pe care ar fi trebuit să le evite, dar despre care a vorbit. De altfel, surse de la vârful Coaliției au precizat pentru „Adevărulׅ“ că ministerul condus de Luminița Odobescu nu a înaintat vreo listă, fiind vorba doar de discuții protocolare între părți.

În lipsa unei condamnări ferme din partea premierului Marcel Ciolacu sau de către șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, primele informații despre reacția autorităților române au venit din presa maghiară și de la ministrul de Externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, care au anunțat că ambasadorul lor a fost convocat la sediul MAE. „Tonul și atmosfera întâlnirii pot fi descrise ca fiind calme și politicoase“, a etichetat diplomatul maghiar întâlnirea. Doar la câteva ore a venit și precizarea părții române.

„Declarații publice neadecvate“

Partea română a reiterat faptul că, în cadrul dialogului diplomatic constant cu partea ungară, a făcut în mod repetat apel la reținere în declarațiile și mesajele publice ale oficialilor ungari aflați în vizite private în România, inclusiv în perspectiva Taberei de Vară de la Băile Tușnad de anul acesta. În context, a exprimat surprinderea față de prezentarea în discursul public al prim-ministrului ungar a aspectelor comunicate verbal, pe canale diplomatice, privilegiate constant de partea română. MAE român a precizat, totodată, că declarațiile publice neadecvate transmise cu acest prilej nu sunt în consonanță cu obiectivul promovării unei relații pragmatice, constructive, de bună vecinătate și colaborare dintre cele două state, obiectiv susținut de partea română“, a menționat MAE, într-un răspuns la solicitarea „Adevărul“.

De la nivelul șefului Guvernului au venit zero reacții, mai ales că săptămâna trecută avusese o întâlnire față în față cu Viktor Orban.

Ce s-a întâmplat în urmă cu un an

Nu e prima dată când autoritățile sunt puse în dificultate de Orban și reacționează greu. În 2022, cu puțin timp înainte de venirea lui Orban la Băile Tușnad, liderul diplomației de atunci, Bogdan Aurescu, și omologul de la Budapesta s-au văzut la București, fiind conveniți și parametrii viitoarei vizite a premierului maghiar. De altfel, într-o declarație de presă a fost subliniată tema evitării subiectelor „sensibile“ pentru români. Orban nu a făcut declarații revizioniste, dar derapajul său, de data aceasta cu iz rasist, a ajuns în presa internațională mai întâi, apoi a pus presiune și pe autoritățile române să-l condamne.

La acea vreme, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă tot așteptau explicații de la Kelemen Hunor, liderul UDMR, cel care a intrat subit în concediu, la fel ca miniștrii Tanczos Barna (fost șef la Mediu) și Cseke Attila (fost șef la Dezvoltare și singurul care într-adevăr avea planificat de dinainte de discursul lui Orban concediul). Pentru presa română nu a venit un răspuns, dar, pentru cea maghiară, Kelemen Hunor a subliniat că declarațiile „ambigue“ ale lui Orban au fost folosite pentru a fi încercată scoaterea UDMR de la guvernare.

Comunicarea, marea problemă

„Adevărul“ a discutat cu politologul George Jiglău, cadru universitar la UBB din Cluj, despre modul cum au ales să răspundă autoritățile române anul acesta. În primul rând, politologul susține că ar trebui să existe o conlucrare politică și diplomatică pentru a fi evitate asemenea situații. „Nu știu dacă ar mai fi justificată o reacție mai dură. Guvernul știa la ce să se aștepte, autoritățile știau. O reacție mai dură nu știu dacă nu e tardivă. Problema e că permite să vină și să spună asemenea lucruri. Așa că ar fi trebuit să existe comunicare diplomatică, ținând cont de uzanțe, pentru a preîntâmpina“, a punctat George Jiglău.

Și problema comunicării din zona părții române a lăsat semne de întrebare, dat fiind că primele informații aflate au venit pe filieră maghiară, la fel ca în cazul întrevederii Orban-Ciolacu. „Comunicarea autorităților române și a organizatorilor de la Tușnad ar fi fost mai folositoare, dar să fie înainte de Tușnad și cu un mesaj mai larg, ca să înțelegem mai bine despre ce va fi vorba acolo. Așa evitam captarea atenției de Orban și nu mai era pământ fertil pentru discursuri naționaliste, atât de o parte, cât și de alta. Pentru că mai întâi vin liderii din zona maghiară, apoi «românii verzi», iar o săptămână discutăm despre ce a făcut Orban“, a completat Jiglău.

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite