Mica ciupeală de la pensia specială. Reforma Coaliției, pe înțelesul tuturor

Coaliția va crește vârsta de pensionare a beneficiarilor de pensii speciale, unele venituri vor fi supraimpozitate modic, însă integral nu va fi eliminată niciuna dintre acestea, ci doar aplicate mici ajustări.

Partidele conduse de Ciolacu și Ciucă nu au eliminat nicio pensie specială FOTO Inquam

Cu o întârziere de aproape cinci luni, Coaliția vrea să tranșeze situația reformei pensiilor speciale, o reformă esențială pentru ca Guvernul să primească în continuare fonduri de la Bruxelles, pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

După încercări ratate de supraimpozitare a pensiilor speciale, una chiar cu 85%, Coaliția a venit cu ideea supraimpozitării cu 30%, însă doar acelei părți a venitului care „excede aplicării principiului contributivității“, adică nu vine de la bugetul asigurărilor, ci este suportată de la bugetul de stat și depășește în prezent suma de 6.789 de lei (adică salariul mediu brut la fundamentarea bugetului pe acest an).

Din ultimele date publice ale Casei Naționale de Pensii Publice, din luna aprilie, care oferă detalii despre pensia medie a privilegiaților, supraimpozitarea de 30% va fi aplicată mai ales foștilor magistrați și foștilor piloți. Explicația e dată de faptul că media componentei de bani care vine de la bugetul de stat – și nu de la bugetul asigurărilor de stat (de unde sunt plătite și pensiile clasice) – este de 20.000 de lei pentru magistrați și circa 7.500 pentru foștii piloți. În rest, la celelalte pensii speciale, componenta de la bugetul de stat e undeva între 2.000 și 3.000 de lei.

Date publice despre pensia medie a celor din sistemul de forță din România nu există, însă surse parlamentare din rândul Coaliției susțin că și în corpul acestei categorii de bugetari ar urma să fie afectați mai ales cei care au ajuns pe poziții superioare ale ierarhiei și cu un grad mare.

„Ghinioniștii“

Coaliția a decis să rămână fără pensii speciale o serie de subcategorii cum ar fi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari. Cine sunt aceștia, mai precis? Personalul asimilat din magistratură este reprezentat de consilieri juridici din diferite structuri, cum ar fi Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice sau din Institutul Naţional al Magistraturii.

Personalul încadrat pe funcții de execuție specifice MAE este implicat în activităţi privind managementul intern al instituţiei în domenii precum: secretariat, tehnologia informaţiilor, financiar-contabilitate, gestionarea proiectelor, logistică, achiziţii publice şi resurse umane. De asemenea, în cazul personalului asimilat funcționarilor publici parlamentari, e vorba de personalul auxiliar și de cel administrativ.

Creșterea vârstei de pensionare

O prevedere importantă este creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, gradual, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe. În cazul acestora, vârsta pentru pensionare, acum, e de 60 de ani. În cazul personalului aeronautic, adică al foștilor piloți, vârsta de pensionare crește de la 50 de ani la 52 de ani, condiționată de cel puțin 20 de ani de activitate în domeniu. În cazul magistraților, eșalonat crește vârsta de pensionare de la 50 de ani la 60 de ani, până în 2035.

De asemenea, crește vechimea minimă în specialitate, eșalonat, de la 15 ani la 25 ani, pentru personalul de la Curtea de Conturi, în condițiile în care în Coaliție fuseseră discuții inclusiv pentru eliminarea acestor pensii speciale. Și în cazul funcționarilor publici parlamentari are loc creșterea vechimii minime în specialitate de la 14 ani la 25 de ani.

Coaliția a decis și reajustarea procentului aferent bazei de calcul, de la 80% la 65% din media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, gradual, de la 12 luni până la 300 de luni, pentru toate categoriile de beneficiari, respectiv: personalul auxiliar din instanțele judecătorești, auditorii externi, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic, membrii corpului diplomatic și consular.

Sunt exceptate pensiile magistraților, protejate de deciziile Curții Constituționale a României, unde e menținută proporția de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. E cazul pentru cei care se pensionează până la 31 decembrie 2023. După 1 ianuarie 2024, perioada de raportoare de 12 luni începe să crească până în 2043 la 300 de luni.

Fără cumularea pensiilor speciale

Perioada permisă ca asimilată (adică având o vechime în altă profesie juridică – notar, avocat etc.) scade treptat până în 2029, când nu va mai fi permisă. Mai precis, dacă în 2024 va mai fi permisă o perioadă asimilată de cinci ani, de la an la an va fi diminuată această perioadă.

„Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea“, arată un amendament, prin care e interzisă cumularea de pensii speciale. În 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, beneficiarii trebuie să opteze pentru una dintre pensiile speciale.

Nicio pensie nu va mai putea să depășească venitul obținut în perioada de cotizare, adică din timpul activității în câmpul muncii. De asemenea, în ceea ce privește recalcularea pensiilor magistraților, Coaliția ar urma să vină cu un proiect separat, după cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

Prima dezbatere pe tema modificărilor la proiectul privind pensiile speciale ar fi trebuit să fie marți la prânz, dar discuțiile au fost amânate pentru marți seară, la Comisia de muncă din Camera Deputaților. La această dezbatere, ministrul Marius Budăi nu a venit, la fel cum nu a fost prezent nici la vreo discuție de la Senat. De asemenea, o dezbatere pe proiect urmează și la Comisia de buget-finanțe, miercuri, fiind nevoie de raport la cele două, pentru a putea să fie dat votul final în plenul Camerei Deputaților.

Parlamentarii și aleșii locali rămân cu pensiile speciale

Prin amendamentele trimise de Ministerul Muncii, foștii parlamentari și aleșii locali scapă de eliminarea acestor venituri sau de schimbarea formulelor de calcul. După cum a arătat în numerele trecute „Adevărul“, numărul de foști deputați și foști senatori care beneficiază de pensii speciale a ajuns la 843, fiind unii care încasează un venit de 15.319 lei. Pe de altă parte, aleșii locali (primari, viceprimari, președinți de Consiliu Județean și vicepreședinți de CJ) au aceste venituri în continuare prorogate, fiind pentru al patrulea an când intrarea în plată nu are loc.