Premierul Ilie Bolojan: Se vor face concedieri si la Guvern. Când vor primi românii și vești bune

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România a contractat împrumuturi masive în ultimii ani, în valoare de 25-30 de miliarde de euro anual, pentru a susține cheltuielile din sistemele social și de sănătate. Iar aceste sume vor trebui returnate, împreună cu dobânzile, în anii ce urmează. De asemenea, el a explicat cum va fi adoptat Pachetul 2, ce biruri îi mai așteaptă pe români, ce se întâmplă cu finanțarea pentru Autostrada Unirii și Autostrada Moldova și cu pensiile magistraților. Premierul a vorbit și despre numirile la conducerile SIE și SRI.

Premierul a declarat pentru Antena 3 CNN că președintele Nicușor Dan a discutat cu liderii Coaliției de Guvernare despre reforma pensiilor magistraților, mai exact despre formula „prin care să existe o perioadă de tranziție pentru cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică la o vârstă standard de 65 de ani.

„Președintele a fost ieri într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern, după ce a anunțat că vine pentru a vedea care este stadiul discuțiilor din coaliție pe acest pachet de reforme. Dar, în afara acestor aspecte generale, nu pot ca dintr-o discuție cu titlu privat să vin să fac dezvăluiri. Am învățat în toți acești ani că, dacă sunt aspecte care țin de un interes public cert, atunci sigur ele, fără niciun fel de probleme, pot fi comunicate. Dar a da știri pe surse, a face comentarii legate de aspecte care nu au, să spunem, un suport real, nu are niciun rost.

În ceea ce privește componenta de pachet 2, vă pot spune că am discutat cu domnul președinte aspectele care țin de stadiul negocierilor.

Eram într-o fază destul de avansată aseară, practic târziu am reușit să închidem aproape toate capitolele și, în această dimineață, toate detaliile au fost reglate, iar solicitarea dânsului pe componenta de magistrați, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraților, a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziție pentru cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică la o vârstă standard de 65 de ani, astfel încât să nu existe o trecere bruscă. Acest lucru vom vedea în ce măsură îl putem integra, dar nu aceasta este problema de fond a acestui proiect de lege, ci celelalte aspecte care într-adevăr rezolvă problemele magistraților”, a declarat premierul.

„Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani”

De asemenea, premierul a subliniat că trebuie rezolvate trei probleme majore, iar Pachetul 2 adresează două dintre ele. Potrivit acestuia, „este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii.” Bolojan a mai punctat că actualul sistem permite retragerea la doar 48 de ani, ceea ce nu există în alte țări europene și e o nedreptate ce trebuie corectată.

„Sunt trei aspecte de fond care trebuie rezolvate, două dintre ele le rezolvă practic acest pachet. Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă. Este, deci, anormal să existe legi de salarizare neclare care să permită astfel de abordări, iar în această toamnă este necesar să venim cu legi de salarizare simple, clare și predictibile, inclusiv în sistemul de justiție, pentru a evita aceste situații.

Al doilea lucru foarte important este corectarea unei nedreptăți, și anume posibilitatea de pensionare foarte rapidă. Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, așa cum permite sistemul nostru, după 25 de ani de vechime.

Al treilea element important pe care îl corectează acest proiect este stabilirea unei pensii rezonabile. Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu.

Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro.

Acest pachet, că ne place sau nu, vine să corecteze niște nedreptăți acumulate în timp”, a mai precizat Bolojan.

Premierul, încrezător că Pachetul 2 va trece de CCR

În continuare, Ilie Bolojan se arată optimist că Pachetul 2 va trece de Curtea Constituțională (CCR), întrucât „se referă strict la ceea ce se va întâmpla în viitor, adică la pensiile care vor intra în plată după intrarea în vigoare a legii.”

„Încercăm să pregătim acest pachet cât mai bine, ținând cont de deciziile pe care Curtea Constituțională le-a emis de-a lungul anilor în acest domeniu - și nu sunt puține. Pachetul se referă strict la ceea ce se va întâmpla în viitor, adică la pensiile care vor intra în plată după intrarea în vigoare a legii. Sper ca, respectând toate deciziile Curții și legislația în vigoare, și argumentând mai clar, proiectul să aibă șanse mari să treacă de controlul constituțional.

Vă dați seama însă că, dacă un astfel de pachet ar fi respins de Curtea Constituțională, ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitatea de a corecta și alte nedreptăți acumulate. Dezechilibrele legate de pensionari nu se regăsesc doar în acest sistem, ci și în altele. Avem, de pildă, Ministerul de Interne sau serviciile de informații, unde există reglementări care permit pensionări prea rapide și care generează dezechilibre între pensie și salariu. Corecția propusă acum reprezintă, practic, un prim pas, dar ea ar trebui extinsă și în celelalte domenii, nu doar din motive de echitate, ci și dintr-o minimă nevoie de sustenabilitate a sistemului de pensii.

Din păcate, acest aspect care privește viitorul este adesea ignorat în dezbaterile despre pensii”, a mai afirmat premierul.

Autostrada spre Pașcani, inclusă în fondurile PNRR

În cadrul interviului, Bolojan a vorbit și despre problema autostrăzilor, asigurând că autostrada spre Pașcani a fost inclusă în fondurile din PNRR, însă tronsoanele Pașcani Iași-Ungheni sau Pașcani Suceava-Siret au fost incluse în fondurile pentru apărare.

„Mi-ați ridicat problema autostrăzii. Una din deciziile important pe care le-am luat pentru zona de est a României, Moldova și Bucovina, e includerea autostrăzii spre Pașcani în fondurile europene prin PNRR și practic, garanția terminării acestei autostrăzi până la sfârșitul anului viitor.

Dar pentru celelalte două bucăți de autostradă, de la Pașcani Iași-Ungheni sau Pașcani Suceava-Siret am căutat o nouă formulă de finanțare și le-am inclus în fondurile pentru apărare pe care le poate accesa România, pentru că putem finanța o componentă duală civilă militară, ele sunt o infrastructură de tip strategic, conectează România cu Ucraina și Moldova. Sper ca la toamnă când se va finaliza negocierea acestui pachet aceste două tronsoane să rămână acolo, altfel capacitatea naostră de a le finanța în următorii doi ani e redusă. Dacă sunt incluse aici există șanse mari ca în trei ani ele să fie gata. Nu e un lucru ușor.

Am contractat mai mult decât ne-am putut permite. A opri acum niște lucrări înseamnă costuri mai mari uneori de pază, de degradare, decât a le etapiza, a le prioritiza, a găsi alte formule. Căutăm formule de credite bancare pentru constructori pentru a continua aceste lucrări fără să afectăm deficitele bugetare”, a explicat premierul.

Ce spune premierul despre numele vehiculate la șefia SRI sau SIE

Întrebat despre numirile vehiculate la șefia SRI sau SIE, premierul a declarat că nu comentează „despre știri pe surse”.

„Nu fac comentarii despre știri pe surse și nici nu am transmis asfel de știri. Pentru conducerea serviciilor există o procedură, președintele României face aceste propuneri, Parlamentul le aprobă. Când domnul președinte va considera că e potrivit va avea un dialog cu reprezentanții partidelor politice din Parlament ca să se creeze o majoritate ca o dată o propunere făcută ea să aibă șansa să fe validată.

Sunt convins că în perioada următoare vor avea loc aceste discuții și se va găsi o formulă ca și în cazul serviciilor de informații să avem o conducere stabilă. Să mă apuc să fac acum comentarii de simpatii sau antipatii. Cei care ocupă funcții importante în statul român trebuie să fie loiali acestei țări și să se gândească la interesele strategice ale României. Sunt convins că se va găsi o soluție înțeleaptă pentru aceste propuneri”, a afirmat Bolojan.

Potrivit surselor politice, vizita surpriză a președintelui Nicușor Dan la Guvern a avut ca scop și informarea primului ministru cu privire la intențiile sale de a numi noi șefi la SRI și SIE. Șeful statului i-ar avea în vedere pe avocatul Gabriel Zbârcea pentru șefia SRI și pe diplomatul Marius Gabriel Lazurca pentru șefia SIE.

De asemenea, întrebat cum vede implicarea președintelui în Executiv, premierul a răspuns că și acesta, atunci când a fost președinte interimar al României, a participat la ședințele Guvernului.

„E normal ca președintele să vină la Guvern și eu în calitate de președinte interimar am fost la Guvern, premierul, indiferent cine este se duce la Cotroceni, pentru că aici au loc discuții pe zonele în care competențele sunt partajate. Am mai explicat acest lucru. România își va valorifica la maxim potențialul întoteauna când președintele României, indiferent cine este, are o relație de colaborare respectuoasă cu premierul României, indiferent cine este. Doar așa România va putea fi reprezentată corespunzător în plan extern”, a explicat acesta.

„E foarte posibil să avem acest pachet pe cinci proiecte”

Ilie Bolojan a mai adăugat că Guvernul vrea să susțină cinci proiecte importante: administrație publică locală, sănătate, pensiile magistraților și companii de stat. Procedura legislativă pentru aceste proiecte ar trebui să înceapă la sfârșitul săptămânii și să se finalizeze cât mai repede, posibil până la sfârșitul săptămânii viitoare.

„Am căzut de acord să susținem proiecte pe cinci domenii importante. Pe partea de administrație publică locală, sănătate, pensiile magistraților, ca un cap de pod pentru a rezolva și celelalte aspecte care țin de zona acestor pensii, pe componenta de firme, companii. Aceste domenii sunt în momentul de față rezultatul unui acord. Este sunt destul de diferite, e greu să cuplezi sănătatea cu administrația, pensiile magistraților cu companiile de stat...

E foarte posibil să avem acest pachet pe cinci proiecte. Noi ne propunem ca la sfârșitul acestei săptămâni, vineri seara, sau sâmbătă, să declanșăm această procedură, ca la începutul săptămânii viitoare să existe posibilitatea ca parlamentarii să depună observații, să vedem ce vine din Parlament și dacă vor fi fezabile să le integrăm și apoi procedura de asumare va fi săptămâna viitoare. Ar trebui ca la finalul săptămânii viitoare să închidem această procedură. Nu știu dacă va fi depusă moțiune de cenzură sau nu, asta rămâne de văzut. Ar trebui să treacă de Parlament, există posibilitatea unor contestații la CCR, va mai dura o săptămână, două, trei”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat că aceste propuneri ar trebui să intre în vigoare la 1 octombrie, fiind legate și de accederea României în OCDE, iar adoptarea lor rapidă va ajuta la evaluările Comitetelor și la ședința ECOFIN din octombrie.

„Agenda e ca la 1 octombrie aceste propuneri să intre în vigoare. Noi avem două etape de respectat: avem proiecte de adoptat care țin de accederea României în OCDE. Ne propunem ca până la finalul lunii septembrie să adoptăm toate pachetele legislative, hotărâri de Guvern ca să putem trece de evaluarea Comitetelor. Avem încă 10 comitete de parcurs. Am parcurs 15. Dacă am intra în această organizație, încredrea noastră ca țară crește, ceea ce înseamnă dobânzi mai mici și investiții mai mari în România.

Al doilea element e ședința ECOFIN care va avea loc la jumătatea lunii octombrie, unde, din nou, va fi o evaluare a situației României. Pentru noi este important ca angajamentele pe care România și le-a luat față de Comisia Europeană în anii trecuți să le recuperăm. Dacă vom trece și acest test, dacă suntem consecvenți nu mai avem alte probleme deosebite din punct de vedere al ratingului de țară, al dezechilibrelor, pentru că până la finalul anului pachetele își vor face efectele, cu tot ce intră în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor vom vedea o scădere de două puncte procentuale a deficitului”, a explicat premierul.

Despre măsura privind interdicția cumulării pensiei cu salariul: „Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână-două să identificăm problemele”

Întrebat de ce s-a renunțat la măsura privind interdicția cumulării pensiei cu salariul, premierul a declarat că măsura a fost amânată până la jumătatea lui septembrie.

„Nu s-a renunțat la ea, ci a fost amânată până pe la jumătatea lunii septembrie. Dacă se impune să faci o reducere, e normal să plece cel care are o sursă de venit și să plece cineva care nu are decât această sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână-două să identificăm problemele. Acum, se definitivează posturile în învățământ și sunt câteva specializări, câteva școli din România, să spunem din zona de urban mic, de rural, unde avem în anumite discipline un deficit de profesori de specialitate. În domeniul fizicii de exemplu, înțeleg că avem puțini profesori, și multe catedre sunt acoperite de profesori pensionari.

În această situație, dacă am fi aprobat fără să vedem efectele în toate domeniile, ar fi apărut o problemă și practic cei care lucrează astăzi din poziția de persoane în învățământ, acestea nu ar mai fi putut lucra. Avem anumite discipline, anumite specialități în spitale, tot în spitale mai mici, tot în urbanul mai mic, unde nu avem medici de specialitate care încă sunt acoperite de medici pensionari.”

Premierul anunță reduceri de personal și la Palatul Victoria

Întrebat despre anunțul ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, privind reducerea numărului de personal, premierul a declarat că vor fi reduceri și la Guvern.

„La Palatul Victoria este pregătită o ordonanță care, așa cum s-a anunțat, va reduce personalul cancelariei al secretariatului general al Guvernului. Vor fi reduceri de personal la Guvern, pentru că, analizând ceea ce fac direcțiile din Guvern sau serviciile guvernamentale, există spații de reduceri iar banii economisiți vor pleca către alte sectoare ale economiei.

E foarte important să facem calcule corecte ale personalului din administrație și, în funcție de aceste calcule, să stabilim apoi câți oameni sunt necesari, să avem un număr corect de angajați care să-și facă datoria, în așa fel încât banii publici să nu fie risipiți”

Bolojan: Moody's va publica un nou raport legat de România la jumătatea lunii septembrie

Ilie Bolojan a precizat în interviu că măsurile luate de guvern sunt urmărite de agențiile de rating, dar și pentru că sunt „singura șansă să ieșim din acest blocaj și să nu intrăm în complicații mult mai mari”.

„Trebuie să precizăm că aceste lucruri le facem nu pentru că ni le impun alții, nu pentru că ni le-a cerut UE ci pentru că e singura șansă să ieșim din acest blocaj și să nu intrăm în complicații mult mai mari. E adevărat că noi ne-am luat niște angajamente că vom reduce deficitele, pe care nu le-am respectat, luăm împrumuturi de pe piețele externe, de la români. Cu cât o țară e percepută că are un sistem politic mai stabil, cu cât finanțele ei sunt mai sănătoase, am luat acest prim pachet care nu a fost foarte plăcut, dar efectele s-a văzut pentru că am luat credite la dobânzi mai bune, economia a fost de 200 de milioane de euro pe următorii ani.

Toate aceste măsuri sunt urmărite de agențiile de rating. Și azi am avut o întâlnire cu Moody's care la jumătatea lunii septembrie va publica un nou raport legat de România. O componentă importantă a riscului unei țări e stabilitatea politică.

Nu vom avea o notă bună, ci una dată de realitatea noastră bugetară. Dar agențiile recunosc aceste pachete, ceea ce ni se cere e să nu revenim la ce am făcut în anii trecuți, la soluții populiste. Cât voi fi premier voi încerca să țin de aceste lucruri.”

„Am știut de la preluarea acestui mandat că probabilitatea ca eu să ies prost este foarte mare”

Ilie Bolojan a declarat că „cineva trebuia să își asume răspunderea” și a adăugat că, atunci când a preluat mandatul, știa că „probabilitatea ca el să iasă prost” era foarte mare.

„Nu am venit eu și s-a întâmplat asta. A venit realitatea peste noi. Noi am amânat scadențele, le-am lungit, fiind într-un context pre-electoral. Realitatea a fost foarte dură. Cineva trebuia să își asume răspunderea. Nu putem să dezertăm toți de pe frontul realității. Nu facem ceea ce sună bine, ce ne ajută din punct de vedere electoral, facem ceea ce este bine.

Am știut de la preluarea acestui mandat că probabilitatea ca eu să ies prost este foarte mare. Dar nu asta este problema. Dacă în acest mandat, cât va fi el, în fiecare zi facem ceva pentru România și România trece prin această situație nu mai contează care este cota de încredere a unui om care oricum a spus că va face ceea ce este bine. În momentul în care iei asemenea măsuri ești conștient că îți este afectată imaginea. În cei 20 de ani în care am fost în funcții publice în spatele meu a rămas ceva. Niciun sacrificiu nu este prea mare ca să trecem prin această criză.”

„Am văzut o formă de agresivitate și am văzut ce înseamnă dezinformare”

Întrebat despre pericolul extremist, premierul a declarat că există o creștere a agresivității și dezinformării în spațiul public și online, alimentată de scăderea încrederii în autorități. Bolojan a afirmat că a mers personal în Suceava, la Broșteni și Târgu Neamț, pentru a vedea pagubele provocate de inundații, a evalua infrastructura și a vira bani oamenilor afectați.

A observat că realitatea poate fi distorsionată rapid prin dezinformare, dar spune că trebuie să fie comunicat adevărul oamenilor, chiar dacă e incomod.

„Este evident că, pe fondul scăderii de încredere pe care am văzut-o în toți acești ani, pe fondul unor dezinformări care prind repede, am constatat o creștere a agresivității pe care nu o putem nega. Eu m-am dus săptămâna trecută până la Broșteni, în Suceava. M-am dus pe roți (cu mașina, n.r.), am văzut șantierul autostrăzii, am avut o întâlnire cu responsabilii din cele două județe care au avut probleme la Târgu Neamț. 

M-am dus, am făcut o ședință la primărie cu toți cei responsabili, pentru că se finalizase evaluarea pagubelor oamenilor, deci la case, și le-am virat banii oamenilor. Și am primit acum de la Comitetul din Suceava pagubele la infrastructura publică, dar m-am dus să văd cu ochii mei, fără scandal, fără filmări și așa mai departe. 

Și am văzut o formă de agresivitate și am văzut ce înseamnă dezinformare: să fugă cineva după tine și să spună că ai stat 30 de secunde, deși am stat o oră și jumătate în ședințe, m-am dus să văd într-adevăr unde a venit valul, să realizez cam care e amplitudinea distrugerilor, ca să poți face o evaluare, cât de cât, a costurilor. Pentru că România trebuie să dea niște milioane de euro. Și nu e totuna dacă dacă se dau 10 milioane, dacă se dau 20 de milioane sau 30 de milioane de euro, pentru că asta înseamnă un minus în altă parte în țară.

Și am văzut această agresivitate. O vedem în online, vedem înjurături, amenințări și așa mai departe. Dar nu trebuie să fugim de asta. Trebuie să le spunem oamenilor adevărul și, sigur, românii vor decide în consecință. 

Eu cred că nu poți să recâștigi încrederea dacă încerci să păcălești, dacă încerci să minți, pentru că la un moment dat oamenii să-și dea seama că lucrurile nu funcționează. Dar aveți dreptate, nu este o situație comodă și vedem aceste fenomene pe care le-am înregistrat în această perioadă. Dar ele sunt o acumulare care vine din anii trecuți și vine în primul rând din vina celor care am fost pe funcții. Mă includ și eu în această situație, ca să ne înțelegem bine, și ce am făcut în acești ani. Acesta este adevărul”.

Mesajul premierului de Ziua Independenței Moldovei: „M-am rugat ca Dumnezeu să aibă în pază România și Moldova”

Nu în ultimul rând, premierul a vorbit despre vizita sa recentă din Republica Moldova, la invitația omologului său de peste Prut, Dorin Recean, ocazie cu care au discutat „aspecte legate de colaborare economică”.

„Este o zi în care frații noștri, după ce au scăpat din chinga sovietică, au luat această decizie importantă, dublată peste câteva zile de Ziua Limbii Române, la finalul lunii august, care, în afară de independență, vine și confirmă această vocație românească a Republicii Moldova.

Eu am fost zilele trecute până la Chișinău, la invitația primului-ministru, în care am discutat aspecte legate de colaborare economică, pe componentele de conectivitate între cele două țări la care lucrăm în această perioadă, pe aspecte care țin de colaborarea pe graniță, de trecerea mai ușoară a graniței. Am vorbit și cu d-na președinte Maia Sandu. Fiind final de săptămână, am fost la un festival al tradițiilor românești și atunci când vezi oameni care își respectă popul popular, care sunt cu tricolorul la ei, te impresionează. Eu le-am mulțumit pentru că nu și-au uitat tradițiile.

Am spus foarte deschis că am venit acolo din respect pentru Moldova, din atașament pentru românii basarabeni și m-am rugat ca Dumnezeu să aibă în pază România și Moldova. Asta spun și astăzi, de Ziua Independenței.”