Video Bolojan, despre majorarea impozitelor locale: „Acest an este de tranziție. Nu va însemna o nouă majorare”

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, 9 februarie, că majorările au fost necesare pentru a asigura venituri locale suficiente și pentru a respecta angajamente legale, iar impactul va fi ajustat pe fiecare localitate, cu acest an considerat unul de tranziție.

Primar PSD: „Niciodată nu am simțit atâta ură din partea populației la adresa politicienilor”

Întrebat ce părere are de declarație unui primar PSD referitoare la „ura populației la adresa politicienilor”, Bolojan a spus că măsurile luate de guvern, care nu au fost „dublate de măsuri compensatorii”, au dus la apariția acestui „sentiment de oboseală”

„Îi dau dreptate colegului nostru care a făcut această constatare. Trebuie să recunoaștem că deja de la alegerile prezidențiale avem un vot anti-sistem foarte puternic, ceea ce s-a confirmat prin candidații din turul al doilea. Există un sentiment de ostilitate și de nedreptate foarte puternic. Acest sentiment, cu lucrurile care au evoluat de atunci, cu măsurile pe care am fost nevoiți să le punem în practică – creșteri de impozite pe proprietate, TVA, care nu au fost dublate integral de măsuri compensatorii sau de corectare a nedreptăților, de exemplu corectarea pensiilor magistraților – a făcut să apară acest sentiment de oboseală, de percepție că nu toată lumea este pusă să achite nota de plată, ceea ce s-a întâmplat. Există posibilitatea ca acest sentiment de nedreptate să se fi consolidat”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24.

Despre nemulțumirile din rândul populației

„În astfel de perioade, atunci când iei măsuri de ajustare și corectezi deficite, corectarea deficitelor înseamnă că, dacă mutăm în cheltuielile unei familii ani de zile în care ai cheltuit mai mult decât ți-ai permis, ai luat credite de la bancă, ai cheltuit banii – uneori cu folos, alteori nu – la un moment dat, pentru că nu ți-ai plătit creditele, nimeni nu te mai finanțează. Trebuie să îți reduci cheltuielile, să nu câștigi mai mult, ca să poți să te apuci să plătești acele datorii. Într-o astfel de situație suntem și noi, și era evident că aceste măsuri au un cost, care înseamnă o contracție economică, orice s-ar spune, și care pe bună dreptate nemulțumește o parte dintre cetățenii noștri.

Cu cât aceste măsuri corective se lungesc, cu atât nemulțumirea crește. Cu cât măsurile așteptate – de reducere a cheltuielilor de stat, a personalului excedentar, de corectare a nedreptăților, de îndreptare a pensiilor în zona magistraților, care sunt la un nivel pe care populația, pe bună dreptate, îl consideră inacceptabil comparativ cu nivelul mediu al pensiilor din România – cu atât starea de nemulțumire nu se va atenua”, adaugă premierul.

Kelemen Hunor: s-a atins limita suportabilității în privința impozitelor locale

Despre afirmația președintelui UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia s-a atins limita suportabilității în privința impoiztelor locale, Bolojan spune că majorarea impozitelor pe proprietate a fost necesară pentru a respecta un angajament vechi al României de a alinia impozitele la valoarea reală de piață a locuințelor.

„Unul dintre lucrurile pe care a trebuit să le facem la sfârșitul anului trecut a fost majorarea impozitelor pe proprietate, pentru că aveam un angajament al României ca vom aduce impozitele pe proprietate la un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor. Este un angajament de ani de zile pe care l-am amânat. Aceste venituri sunt ale autorităților locale și, nemaiputând să le transferăm la fel de mulți bani ca în anii trecuți pentru a-și finaliza lucrările de investiții începute în fiecare localitate, trebuia să își genereze mai multe venituri.

Nimeni nu vrea să plătească taxe de parcare în plus, nici taxe de telefonie, nici impozite pe proprietate. În afară de acest sentiment, s-au întâmplat câteva lucruri. Unele sunt din culpa guvernului, a modului în care a fost adoptată legislația, altele din culpa primăriilor care au pus în practică aceste măsuri. Am anulat foarte multe excepții – una dintre erorile noastre din acești ani este că am creat foarte multe excepții și o bună parte dintre cetățenii noștri nu plăteau taxe și impozite locale. Aveam 950 de mii de persoane cu dizabilități care nu plăteau impozit nici pe proprietăți, nici pe case. Aveam tot felul de scutiri și reduceri.

Dacă locuiai într-un imobil vechi de 100 de ani, cum sunt în multe orașe în zonele vechi, dacă nu ți-ai reabilitat locuința, aveai un discount de 50% pe impozit. Deși în termeni reali, cea mai mare parte a oamenilor care locuiesc în astfel de case vechi au reabilitat-o, trebuia să nu mai beneficiezi de acel discount. În momentul în care au fost majorate impozitele pe proprietate, în cazul acestora creșterea de impozit n-a fost de 70%, ci mai mare. Sunt câteva zone – în special cei care locuiesc în imobile vechi – unde impactul a fost mult mai mare, pentru că s-a suprapus o majorare de impozit cu o scutire sau facilitate.

Avem situații în care unele primării au majorat mai mult impozitele pe mașini față de limita stabilită de guvern, crezând că vor încasă mai mulți bani sau și-au stabilit politicile locale. Problema lor este că, deși au putut majora impozitele, legislația nu le permite să le reducă la nivelul minim stabilit în legea națională. Au apărut astfel zone de nemulțumire în afara celor generale.

Una peste alta, nu mai puteam menține nivelul de impozitare existent. Avem un angajament să aplicăm, de la finalul acestui an, o cotă procentuală pe valoarea de piață a imobilelor. Această valoare este în curs de stabilire pe baza tranzacțiilor care se fac în toată țara. La nivelul fiecărei localități se calculează prețul mediu pe metrul pătrat al tranzacțiilor. Nu va însemna o nouă majorare, pentru că procentul aplicat de autoritățile locale va putea fi ajustat pentru fiecare localitate. Valoarea care se va plăti va fi apropiată de ceea ce se plătește anul acesta, iar practic acest an este de tranziție.

Nu mai puteam continua cu formula anterioară, iar acum avem două posibilități: analizăm impactul și luăm decizii. Impozitele pe proprietate depind de mai mulți factori, foarte diferiți, și nu pot fi integrate într-o formulă simplistă, depinzând de rangul localității.”

Bolojan, despre atacurile lansate de Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov

Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov și principalul adversar al premierului, avertizează că PNL riscă să se „USR-izeze”.

„Ce se întâmplă acum în PNL e faptul că și eu, și alți colegi care nu avem aceeași opinie cu premierul României suntem atacați, etichetați ca PSD-iști mascați. Dar îi amintesc că și el a fost în opoziție cu președinții partidului. Bolojan nu a avut o relație bună nici cu Ludovic Orban, nici cu Florin Cîțu, nici cu Nicolae Ciucă”, a declarat Thuma, la Antena3.

Despre aceste declarații, Bolojan a declarat că partidul „trebuie să se bazeze pe oameni performanți”

„Am auzit relatările despre discuții din 2024 și 2025. Cred că românii sunt cei care au hotărât cine a câștigat alegerile prezidențiale, iar eu în calitatea de președinte interimar, aveam constrângeri date de funcție, eram într-o poziție în care nu aveam letimitatea unui vor popular. Veneam după o cirză de legitmitate a instituției prezidențiale. Păreri, legate de cum a fost, nu au niciun fundament

Am căutat să mă înconjor de profesioniști și cred că PNL, dacă dorește să-ți întărească cota de încredere, trebuie să se bazeze pe oameni performanți. Nu trebuie să se userizeze, dar nici să se pesedizeze.

Acest tip de atacuri s-au referit la aspecte legate de organizarea în partid. Niciunul dintre primari nu poate fi mulțumit de ceea ce se întâmplă. Trebuie să ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în iulie și august pentru că nu a fost o înghesuială la funcția de premier.”

Despre protestele din Covasna și Harghita

Ilie Bolojan a sugerat despre protestele din Harghita și Covasna izbucnite după majorările de impozite și taxe că au legătură cu campania electorală din Ungaria.

„Am înțeles că creșterea de impozite pe mașini a fost mult mai mare decât cea minimă stabilită prin lege. E posibil să fie și alte aspecte care țin de problemele sociale sau campanii care au loc în vecinătatea țării. Datorită mizelor politice. E dreptul cetățenilor români și maghiari să voteze. E cert însă, creșterea de impozite nu este un lucru pe care îl aplaudă oamenii. Dar nu mai puteam merge în această formulă.

În condițiile în care ai făcut o majorare peste nivelul minim, dacă tot ai avut posibilitatea să crești mi se pare că ar trebui să dăm posibilitatea să și scadă, să revină la nivelul de bază. Asta mi se pare de bun simț. Dacă te duci sub nivelul minim, cineva trebuie să pună acești bani. Tot ce se propune s-ar putea face, cu o singură condiție: de unde găsim bani să acoperim, pentru că a nu căuta formula asta ne întoarcem de unde am plecat”.

Despre amenințările profesorilor cu grevă

Despre cererea profesorilor privind revenirea la norma de 18 ore de predare pe săptămână, Bolojan spune că cea impusă astăzi în România, de 20 de ore, „este la nivelul minim european”.

„Acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore care este astăzi în România este la nivelul minim european. În Germania, norma de predare este de 24 de ore. Trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Măsura a fost una de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le oferim toate resursele necesare. Știind că nu putem crește substanțial bugetele de la an la an, aceasta este realitatea indiferent de ce guvern va veni.

Învățământul nu înseamnă nu doar resurse financiare, înseamnă că ai resusrele financiare pe care le poate pune țara aceasta la dispoziție dar trebuie să fie văzut cum le folosim”.

Întrebat când va nominaliza un nou ministru al Educației, premierul a spus că în următoarele săptămâni și că va fi susținut de PNL.

„Anul trecut a fost un moment dificil pentru domnul David (n.r. Daniel David, fostul ministru al Educației), care în perioada mandatului a trebuit să gestioneze acestă creștere a normei didactice care nu a fost una populară în rândul cadrelor didactice”

Despre o posibilă înlocuire din funcția de premier.

Ilie Bolojan a precizat că în PNL nu s-a discutat despre schimbarea sa din funcție

„Când acest guvern nu va mai avea o susținere parlamentară, cu siguranță coaliția va găsi alte formule pentru asta. În momentul de față nu am astfel de semnale. Discuțiile din PNL nu au fost generate de discuții guvernamentale, ci de aspecte care țin de reînoirea partidului și de înlocuirea unor organizații și a unor colegi care nu au făcut performanță. Dacă vrem ca într-o organizație să performezi trebuie să îi susții pe cei mai buni oameni care să ocuspe pozițiid e decizie”.