Video Are România un miliard de dolari ca să facă parte din Consiliul de Pace al lui Trump? Răspunsul premierului Ilie Bolojan

România trebuie „să analizeze împreună cu țările europene - ceea ce s-a și convenit între liderii europeni - ” cu privire la participarea la Consiliul de Pace al lui Donald Trump, a declarat vineri seara, la Digi 24, premierul Ilie Bolojan.

UPDATE „Cu o numire de profesioniști în aceste poziții să încercăm să recâștigăm încrederea în sistemul juridic din România”

Ilie Bolojan a fost întrebat și dacă e posibil ca să ajungă ministru interimar la Justiție din cauza plagiatului lui Radu Marinescu și să pună el șefii de parchete, un scenariu care îi sperie pe social-democrați.

„Cei care au făcut asta au tot felul de idei. Știu din proprie experiență, nu sunt atât de inovativi în astfel de subterfugii. Și cred că trebuie de luată o procedură corectă și cinstită în așa fel încât și cu o numire de profesioniști în aceste poziții să încercăm să recâștigăm încrederea în sistemul juridic din România și, sigur, noi cei care ținem de politică să facem ceea ce ține de noi, să recâștigăm încrederea cetățenilor în lumea politică. Dar atacurile peste un anumit nivel și lucrurile care se întâmplă uneori chiar între partidele din coaliție, așa cum vedem în aceste zile, nu ajută cu nimic la recâștigarea acestei încrederi și eu nu cred la final, când se va trage linia, că cineva dintre cei care fac aceste lucruri va avea de câștigat. Din păcate, câștigă alții care sunt astăzi destul de liniștiți”, a răspuns Ilie Bolojan.

UPDATE „Domnul Predoiu este un om cu mare experiență, este un om care a parcurs toate funcțiile”

Șeful Guvernului a fost chestionat în legătură cu informațiile apărute în zone apropiate de Administrația Prezidențială, potrivit cărora numele șefilor de servicii vor fi discutate la pachet cu șefii parchetelor, context în care a apărut numele actualului ministru de Interne,  Cătălin Predoiu ( PNL),  drept propunere pentru șefia a unui serviciu de informații.

„E o propunere, o discuție pe care o aveți, faceți o astfel de propunere președintelui?”, a fost întrebat Ilie Bolojan.

„Așa cum știți, președintele României are, conform Constituției, dreptul de a propune șefii serviciilor. În momentul în care domnul președinte va avea propuneri, cu siguranță va contacta liderii partidelor parlamentare în așa fel încât să se asigure că există o portanță pentru acest lucru”, a spus premierul

Întrebat dacă e potrivit Cătălin Predoiu la SRI, șeful Executivului a răspuns:

„Domnul Predoiu este un om cu mare experiență, este un om care a parcurs toate funcțiile, și propunerile le va face Președintele României”.

UPDATE Ilie Bolojan spune că decizia privind Mercosur a fost luată de comun acord între Guvern şi Preşedinţie

Chestionat în legătură nemulţumirile unora dintre partenerii de Coaliţie, care au reproșat că nu ar fi fost consultaţi, premierul a explicat la Digi24:

„În ceea ce priveşte Mercosur, a fost o decizie care a fost luată de comun acord între Guvern şi Preşedinţie, pe baza datelor pe care le-am avut, pe baza discuţiilor dintre ministerele de linie în comisiile de specialitate, şi, indiferent de ce se spune de Mercosur într-un subiect sau altul, consider că atunci când faci un astfel de acord, este o proiecţie care ţine de Comisia Europeană, toate discuţiile legate de Mercosur au fost purtate în grupurile din Parlamentul European, pe ultima sută de metri, pentru că s-au făcut nişte modificări la acordul cu Mercosur, în sensul în care s-au acordat nişte garanţii suplimentare pentru protecţia agricultorilor, pentru că acest acord Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare", a declarat Ilie Bolojan.

„N-a fost niciun fel de dispută”

Bolojan a negat că ar fi existat tensiuni în procesul de decizie.

„N-a fost niciun fel de dispută. Gândiţi-vă că, cred că pe data de 19 decembrie, atunci când au fost discuţii în Consiliul European, inclusiv pe componenta Mercosur, domnul preşedinte a fost la şedinţă, a anunţat care este poziţia României în conferinţa de presă, n-a fost nicio declaraţie de nimic. Eu sunt de acord că orice decizie importantă care se ia pentru România, cu cât are o consultare mai largă, cu cât are o bază mai mare de susţinere", a mai spus Ilie Bolojan.

UPDATE Rerferitor la reducerea impozitelor în Sfântu Gheorghe: „E strategia lor, cât timp sunt în limitele legii”

Premierul Ilie Bolojan a declarat că administrațiile locale vor dispune în 2025 de bugete mai mari decât anul trecut, în principal datorită majorării impozitelor pe proprietate, venit care intră integral în bugetele primăriilor.

Șeful Guvernului a explicat că, în cazul municipiului Sfântu Gheorghe , localitate în care autoritățile locale au anunțat reducerea unor taxe, astfel de decizii sunt posibile doar dacă nivelul impozitelor depășește plafonul prevăzut de lege.

Ilie Bolojan a subliniat că România are în prezent aproximativ 30.000 de proiecte de investiții în derulare la nivel local, iar aproape jumătate din totalul investițiilor publice, echivalentul a circa 3% din PIB, sunt gestionate de autoritățile locale.  Șeful Guvernului a atras atenția că România este țara europeană cu cea mai mare pondere a investițiilor derulate prin primării, însă o parte semnificativă a acestor fonduri provine din împrumuturi.

Premierul a criticat administrațiile locale care solicită sprijin suplimentar de la Guvern fără să își optimizeze propriile cheltuieli:

„E simplu să ceri ajutor, dar trebuie să-ți faci partea: să reduci personalul, să colectezi corect taxele și să dimensionezi realist proiectele.”

Referitor la ajustarea impozitelor, premierul a precizat că fiecare primărie își poate stabili nivelul taxelor în funcție de strategia locală, atât timp cât se încadrează în limitele legale. Ilie Bolojan a adăugat că ar fi fost ideal ca aceste decizii să fie luate la finalul anului, în cadrul planificării bugetare, însă înțelege reacțiile sociale care au determinat unele administrații să intervină ulterior.

UPDATE Ilie Bolojan îi răspunde Olguţei Vasilescu, după ce l-a acuzat că a lăsat Craiova în frig: „Dacă ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu s-ar fi ajuns într-o astfel de situație”

Premierul a respins acuzațiile Liei Olguța Vasilescu privind situația termoficării din Craiova și a afirmat că municipiul a beneficiat de finanțări consistente, însă fără ca proiectele să fie duse la capăt.

„Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 de milioane de euro timp de patru ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo? Bolojan a numit oamenii în Consiliul de Administrație sau am avut o responsabilitate directă pe tema asta? Eu sunt de vină că anul trecut am mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la EximBank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată, tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri, nu au investit acolo? Adică, haideți să discutăm foarte deschis lucrurile”, a spus premierul la Digi24.

Reacția vine după ce primarul municipiului, Lia Olguța Vasilescu, l-a acuzat că ar fi lăsat craiovenii în frig.

„Eu nu fac acuzații, eu v-am dat niște cifre. V-am spus că dacă s-ar fi realizat proiectul pe fonduri europene, dacă Ministerul Energiei, dacă societatea comercială care este acolo, conducerea societății, cei care i-au numit pe ei în Consiliul de Administrație, Primăria Craiova, care este clientul de bază al acestei companii, ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu s-ar fi ajuns într-o astfel de situație. Iar aceste situații se rezolvă nu prin căutarea unui vinovat acum, ci se rezolvă printr-un proiect serios care trebuie făcut acolo, prin licitații făcute la prețuri de piață, ținând cont de realitățile din această piață de energie și printr-adevăr, un sprijin dat de la Guvern prin diferite posibilități, direcționarea unor fonduri europene, fondul de modernizare, în așa fel încât să avem o centrală dimensionată la capacitate, în mod corect la Craiova, și nu un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de megawați electrici, în timp ce necesarul de energie este de maximum jumătate cât a fost făcut ăsta”, a mai  spus Ilie Bolojan.

UPDATE Premierul, despre concedierile la stat în 2026: „Directori din companii și-au blindat posturile”

Premierul Ilie Bolojan a declara la Digi 24 că ajustarea deficitului bugetar de la niveluri foarte ridicate nu poate fi realizată „fără costuri”, subliniind că măsurile de reducere a cheltuielilor adoptate de Guvern au fost necesare pentru a evita sancțiuni europene.

Șeful Executivului a explicat că, în 2023, România a depășit rapid limitele de deficit, iar pentru a preveni suspendarea fondurilor europene, Guvernul a fost obligat să aplice un pachet de corecții negociat cu Comisia Europeană.

Bolojan a insistat că nicio țară nu poate reduce un deficit de aproape 10% la 6% „fără consecințe”.

Premierul a criticat și situația directorilor din companiile de stat cu salarii mari, afirmând că mulți dintre ei și-au securizat funcțiile prin contracte de management 

„La stat trebuie să ai un salariu, indiferent că ești într-o companie de stat și la privat, care să reflecte aportul pe care îl aduci acolo. Problema este că acești oameni și-au blindat posturile cu contracte de management a căror clauze sunt atât de ușor făcute încât chiar dacă această companie merge prost ei își ating indicatorii de performanță. Aceasta este o problemă reală care vine din spate”, a spus Ilie Bolojan 

Premierul a mai spus că anul acesta trebuie finalizate formulele de ajustare bugetară, astfel încât deficitul să scadă natural în anii următori, fără noi intervenții majore.

UPDATE ​Ipoteza trimiterii de trupe Groenlanda, „exclusă” de către Ilie Bolojan

Regeritor la Groenlanda și abordarea pe care ar trebui să o aibă României, premierul a comentat posibilitățile lansate de ministrul Economiei, inclusiv varianta în care am putea trimite soldați români în insula arctică.

„Eu cred că o astfel de ipoteză de lucru este exclusă. În ceea ce privește situația din Groenlanda, este foarte bine că după summit-ul de la Davos lucrurile s-au temperat. Au loc discuții care să rezolve atât aspectele care țin de independența acestui teritoriu, dar și de existența unei formule prin care Statele Unite să-și consolideze bazele militare în zona respectivă. Dar eu cred – și asta este o convingere personală, în afara poziției pe care o dețin astăzi – că pentru România este important să susțină în plan internațional politici care țin de respectarea regulilor internaționale. V-am spus, gândindu-ne în ce zonă a lumii stăm și ce evenimente istorice au fost de-a lungul anilor în această parte de lume, eu cred că noi nu putem fi altfel decât un susținător al granițelor, al regulilor internaționale”.

UPDATE „Cei trei miniștri care au reprezentat România la Davos au avut întâlniri”

Întrebat dacă  a discutat cu miniștrii care au mers la Davos și dacă există un mandat, Ilie Bolojan a răspuns:

„Aici a fost o conferință care, în afară de prezentările pe care le-au făcut miniștrii în panelurile la care au participat, au fost probabil și este întotdeauna, de fapt, un prilej pentru întâlniri bilaterale, pentru întâlniri informale care îți pot forma contacte personale care pot pregăti diferite agende publice. Și cei trei miniștri care au reprezentat România au avut aceste întâlniri. Vă rog să vă gândiți că ani de zile n-am avut niciun reprezentant, niciun ministru la Davos, care era văzut un forum mai mult cu o componentă financiară, să spunem, globală, și n-a fost nimic deosebit în acest aspect. Aceasta este situația”.

Premierul a adăugat:

„Miniștrii au primit aprobarea mea să se deplaseze și, de asemenea, luni voi avea discuții. S-au întors astăzi, în așa fel încât să vedem care sunt contactele pe care le-au stabilit și dacă sunt aspecte care țin nu doar de niște contacte personale, ci de proiecte care au legătură cu România”.

Referitor la tăierea, de către George Simion, în Statele Unite, a unu tort în forma hărții Groenlandei glazurat cu steagul Statelor Unite, premierul a fost întrebat dacă, în opinia sa, liderul AUR a trădat interesele naționale.

Ilie Bolojan a evitat să comenteze, invocând libertatea de comportament a fiecărui om politic:

„Eu am mai fost întrebat astăzi despre acest gest și am spus că nu-l comentez. Fiecare om politic face ceea ce consideră, se comportă așa cum crede de cuviință”.

Cu privire la o eventuală  tragere la răspundere  a lui Simion în Comisia juridic din Parlament, premierul a declarat că „fiecare om politic răspunde pentru ceea ce face. Eu am spus și în prima parte a zilei: cred că trebuie să ne gândim ca români dacă cineva ar fi făcut un gest legat de harta României, dacă s-ar fi simțit bine, gândindu-ne la situații în care România a avut probleme teritoriale, să nu uităm ce s-a întâmplat înainte de al Doilea Război Mondial și așa mai departe. Deci, e decizia dânsului”.

Ilie Bolojan a adăugat:

„Oricât aș încerca să fiu obiectiv, nu cred că este un gest care are o conotație de natură penală sau de altă natură. Dar, sigur, parlamentarii știți că de foarte multe ori fac comisii de anchetă, se face politică. Nu cred că asta este problema României astăzi”.

Referitor la petiție prin care se strâng semnături pentru ca Simion s[ fie anchetat  pentru „trădare națională”, prim-ministrul a spus: „Cred că e totuși prea mult”.

Știrea inițială

„România are posibilitatea să aloce pentru un proiect sau pentru altul un miliard de dolari, dar trebuie calculat foarte bine cum facem acest lucru” 

Prim-ministrul a fost întrebat dacă România are un miliard de dolari ca să facă parte din Consiliul de Pace al lui Donald Trump?

„România trebuie să analizeze împreună cu țările europene, ceea ce s-a și convenit între liderii europeni, vis-a-vis de a participa la acest consiliu. În ceea ce privește suma de un miliard de dolari, sigur, România are posibilitatea să aloce pentru un proiect sau pentru altul un miliard de dolari, dar trebuie calculat foarte bine cum facem acest lucru pentru că fiecare leu pe care îl alocăm într-un proiect sau altul trebuie cât se poate de clar justificat de interesul național și de situația economică în care ne găsim”, a răspuns  premierul.

Întrebat dacă se va discuta în CSAT dacă România va face sau nu parte din acest Consiliu de Pace, premierul a răspuns: 

„Aici trebuie văzut în ce măsură această participare este în concordanță cu celelalte angajamente pe care România le are de a participa la alte forumuri și sunt convins că în momentul în care se va pune această problemă va fi o decizie care va avea nevoie de un anumit suport. Pentru că, vedeți, în această perioadă, începând de la nu știu, acordul MERCOSUR sau alte acorduri internaționale, pentru a evita dispute în plan intern care pot ca subiecte importante pentru România să fie mutate într-o zonă care are legătură mai mult cu agenda politică internă decât cu interesele naționale”.

Întrebat dacă face referire la Sorin Grindeanu, dat fiind că, la un moment dat, liderul PSD a spus că atunci „când te cheamă Donald Trump, mergi” și că un miliard nu e un cost atât de mare.

„Nu e vorba de a face referire la cineva, ci e vorba ca pe probleme de politică externă, pe politicile mari(...). Pentru a putea avea relevanță în plan extern, e bine să ai poziții unitare în plan intern sau să ai o majoritate care susține o anumită direcție. Dacă am reușit în toți acești ani să facem niște pași importanți – aderarea la NATO, la Uniunea Europeană, proiectul care ține de aderarea la OCDE care este pe rol astăzi – este pentru că a fost un suport pe tema asta. Dacă nu este un suport, partenerii, organizațiile care urmăresc ceea ce se întâmplă, cum reacționează țările la un proiect pe care îl propun sau altul, se uită cu mare rezervă la noi. Decizia principală va fi de la domnul președinte Nicușor Dan, care are competența principală în această zonă”.

Întrebat cum va vota în CSAT, premierul a răspuns:

„În condițiile în care se va pune pe ordinea de zi a CSAT, atunci vom vedea care sunt argumentele și vom decide în consecință. Dar va fi o decizie luată împreună cu Uniunea Europeană, cu statele membre ale Uniunii Europene, va fi o decizie a României. Și din punctul meu de vedere, în această perioadă, cred că este bine să ne corelăm pozițiile cu cele ale Uniunii Europene pentru că astăzi, orice s-ar spune, suntem în Europa, economia noastră este puternic acordată la economia europeană și cred că cu cât în mai multe probleme țările europene au poziții convergente, cu atât Europa rămâne un actor relevant în zona geopolitică, geoeconomică globală. Pentru că din punct de vedere militar, datorită pulverizării armatelor europene fără umbrela NATO, fără centura care este asigurată de Statele Unite ale Americii, sistemul de apărare al Europei nu este funcțional în totalitate, componente strategice importante fiind gestionate de zeci de ani de forțele militare americane care sunt singurele din lume care au capacități de a desfășura anumite acțiuni, nu știu, plan satelitar, aerian și așa mai departe”.