Anul 2025, marcat de „o guvernare rezonabil de bună”, între compromisul politic și provocările economice

Anul 2025 a adus un nou guvern de coaliție, aceasta fiind poate cea mai complicată construcție guvernamentală din ultimii ani, care a avut 6 luni la dispoziție să redreseze situația economică a României.

Politologul George Jiglău subliniază că Executivul format anul acesta a fost obligat să acționeze într-un context pe care nu l-a creat, pe fondul unor probleme, în special de ordin economic, generate anterior.

De altfel, situația a obligat, din nou, formarea unei coaliții complicate, de data asta din patru partide diferite, cu un sprijin din partea grupului minorităților din Parlament: „Noi, o coaliție atât de dificilă ca asta, nu prea cred că am avut. Nu știu, poate pe la CDR în anii 90. Dar în trecutul recent, noi, o coaliție atât de complicată cum este asta, nu am avut”.

Două discursuri diferite

Cele mai recente date indică un deficit pe primele 11 luni ale anului de 6,4%, față de 7,15% în aceeași perioadă a anului trecut, indicând o economie de 4 miliarde de lei. Pe anul în curs, România avea inițial o țintă de deficit de 8%, renegociat la 8,4%. Pentru acest rezultat, anul 2024 a fost, de fapt, marcat de două abordări diferite: a fost marcat de o schimbare radicală de discurs economic:

„Este abordarea Ciolacu, ca să ne amintim, pe prima parte a anului și în ultimii ani, care zicea că nu era nicio problemă, totul mergea bine, am făcut investiții, dar era un pic de deficit. Negociem și ne iartă Comisia Europeană că trebuia să cheltuim și să investim, chiar dacă o facem pe datorie oarecum. Și este abordarea Bolojan, care spunea că problema e foarte gravă, intrăm în incapacitate, nu mai primim niciun ban din afară, nu ne mai ia nimeni în serios și totul se duce de râpă, dacă nu acționăm extrem de decis și repede”.

Actuala guvernare, marcată de compromis politic

Contextul dificil obligă și partidele guvernării să negocieze, mai subliniază politologul: „Este o guvernare de compromis. Dar nu un compromis în sensul negativ, ci un compromis într-un sens pozitiv, specific politicii și vremurilor grele, să zicem, în care și economia și societatea trec prin clipe complicate, în care nu e ușor să guvernezi și în care nu se poate altfel decât cu compromisuri. Pentru că niciunul dintre partide și nici premierul nu este în ipostaza de a-și impune punctul de vedere și sunt obligați în permanență să negocieze”.

Acesta este și unul dintre motivele care au generat tensiuni în coaliție. Problema principală stă însă în opoziția PSD-USR: „Conflictul în coaliție este între USR și PSD, care întotdeauna au fost în conflict, niciodată n-au fost la guvernare unii cu ceilalți”.

Discuțiile despre ruperea coaliției au pornit încă din debutul coaliției. Politologul remarcă însă că toate partidele „sunt totuși în continuare aici”.

Rolul președintelui Nicușor Dan

La stabilitatea actualei coaliții a avut o contribuție și actualul președinte Nicușor Dan: „El e unul dintre cei care, să zicem că a fost unul din artizanii acestei coaliții de guvernare, a facilitat formarea ei”.

Însă această poziție nu vine fără costuri politice: „Contribuția asta pozitivă oarecum, în raport cu stabilitatea, vine cu niște costuri de imagine pentru el. (...) Are mai degrabă o minoritate de oameni care l-au simpatizat profund că să pună direct ștampila pe el în timpul în care mai aveau și alte alternative (N. R. - Turul I). Deci acei oameni și cei care l-au votat la turul doi, mulți dintre ei s-ar putea să aibă o problemă cu faptul că Nicușor Dan s-a arătat destul de prietenos cu PSD, cu care inclusiv ca primar general avea o problemă”.

Apropierea de PSD a surprins mulți susținători: „Dintr-o dată, a părut destul de naturală relația lui, a și spus-o, și cu Sorin Grindeanu personal, și cu PSD. Sigur, justificăm prin contextul dificil în care toată lumea trebuie să lucreze împreună”.

O guvernare „rezonabil de bună”

Concluziile politologului indică însă și o miză importantă pentru viitor: „Una peste alta, cred că am avut o guvernare rezonabil de bună aș zice, așa cu o notă de trecere. Pe de altă parte, nu știu dacă genul ăsta de a guverna va convinge în vreun fel frontului non-democratic iliberal din politica românească. (...)

Aici sunt niște chestiuni extrem, extrem de profunde. Aici mi se pare că e miza cea mai mare, dincolo de deficit și alte lucruri. N-aș pune pe seama prestației acestor partide sau acestei guvernuri, oricât de mult loc de mai bine este, nu cred că vreo guvernare poate să-i convingă pe oamenii aceia să nu-i mai simpatizeze Georgescu, Simion și alții”.