Angajarea răspunderii pe reforme, șah-mat dat contestatarilor Cabinetului Ciolacu. Mizele demersului

Procedura angajării răspunderii Guvernului pe reforma bugetară și cea fiscală e un pas care va permite echipei Ciolacu să adopte legile rapid, iar în același timp reușește să evite și orice opoziție din interiorul Coaliției.

Anunțul premierului Marcel Ciolacu referitor la angajarea răspunderii Guvernului pe mai multe reforme, cum sunt cea bugetară și cea fiscală, a luat prin surprindere nu doar opoziția politică, ci și pe o parte a Coaliției. Iar decizia pune într-o situație dificilă pe oricare dintre actorii politici nemulțumiți de diferite prevederi din cele două reforme, dar are în vedere și un parcurs legislativ fără probleme.

Avantajele angajării răspunderii

Procedura aleasă de Guvernul Ciolacu este una care ar ajuta Executivul, mai ales în impunerea unor reforme cum sunt cele de față. În primul rând, spre deosebire de ordonanțele de urgență, care ar asigura o intrare în vigoare rapidă a măsurilor, nu ar fi afectate de o posibilă neconstituționalitate, din start. Pentru că prin OUG nu pot fi aduse schimbări legate de venituri și fiscalitate.

În al doilea rând, sunt evitate dezbaterile largi. Prin proiecte de lege adoptate de Guvern și înaintate în Parlament, pentru a fi respectate toate termenele, inclusiv în procedură de urgență, timpul ar fi de cel puțin două săptămâni, inclusiv cu termenul de două zile pentru atacarea la CCR. În schimb, prin procedura angajării răspunderii, după ce proiectele de lege sunt trimise Parlamentului, iar Executivul vine să le prezinte, Opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune moțiunea de cenzură, în caz contrar ar merge pentru publicare în Monitorul Oficial.

Scapă de amendamentele liberalilor

În al treilea rând, premierul Ciolacu scapă de criticile atât din interiorul Coaliției, cât și ale Opoziției. Iar problema era mai ales în interiorul Coaliției, unde liberalii nu sunt de acord cu toate măsurile pe care vrea să le ia Guvernul. În procedura angajării răspunderii nu mai pot fi aduse amendamente și nu poate fi tergiversată procedura, ceea ce înseamnă că toți liberalii nemulțumiți nu au instrument de acțiune.

Singura problemă pentru Guvernul Ciolacu ar fi fost dacă avea majoritate fragilă în Parlament sau dacă o parte a partenerilor s-ar revolta și ar susține o moțiune de cenzură contra Executivului, ceea ce nu se pune problema, după cum susțin surse politice din conducerea PNL.

Un instrument de stopare a unor proiecte de lege adoptate prin procedura angajării răspunderii poate avea loc prin intermediul instituției prezidențiale. Mai precis, președintele țării poate solicita reexaminarea legii sau legilor adoptate prin angajarea răspunderii, acest lucru fiind făcut în ședința comună a celor două Camere.

Tensiuni la nivelul PNL

Liderii PNL s-au contrazis în public pe tema cunoașterii strategiei referitoare la angajarea răspunderii, în timp ce în interiorul formațiunii sunt tensiuni pe tema acestui instrument la care va apela Executivul Ciolacu. „Pot să vă răspund, în nume personal, că noi nu am avut şedinţa de Birou Politic Naţional: eu nu am ştiut de ideea de angajare a răspunderii. Dar cred că e mai puţin important că am ştiut sau nu”, a declarat Alina Gorghiu, ministra Justiției, la TVR Info.

 Cu câteva ore înainte, Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, anunța că știau și colegii de decizie. „A fost discutată, agreată şi stabilită în Coaliţie. Singura posibilitate la îndemâna Guvernului pentru a modifica legi organice este prin angajarea răspunderii. Nu poţi modifica astfel de acte normative prin Ordonanţă de Urgenţă, ci doar prin dezbatere parlamentară sau angajarea răspunderii”, puncta Stroe pentru agenția de presă News.ro. Potrivit unor discuții de pe grupul de WhatsApp al conducerii PNL intrate în posesia „Adevărul”, decizia a fost luată în for restrâns.

„A ieșit Ionuț Stroe în numele partidului și a anunțat că în Coaliție PNL a fost de acord cu propunerea dl. Ciolacu de asumare în Parlament a măsurilor fiscale. De la comunicatul acela până în prezent, mai mulți vicepreședinți au infirmat întreg comunicatul PNL. Eu personal vă confirm că nici eu nu am știut de această asumare. De aceea înclin să cred că decizia privind asumarea a fost luată de președintele partidului, dl. Nicolae Ciucă, secretarul general Lucian, împreună cu prim-vicepreședinții Iulian (n.r. - Dumitrescu), Rareș (n.r. - Bogdan), Dan (n.r. - Motreanu) și dl. Flutur (grupul restrâns)”, a transmis Robert Sighiartău, vicepreședinte al PNL.

Liberalul susține că „o asemenea decizie de asumare a răspunderii ar fi avut nevoie întâi de aprobarea BPN-ului și poate chiar de a CN-ului având în vedere o posibilă ieșire de la guvernare (n.r. – în caz de trecere a unei moțiuni)”.