24 decembrie: Ziua când Apollo 8 a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii. Echipajul a realizat o misiune de Crăciun

Pe 24 decembrie 1968, Apollo 8 a orbitat Luna de zece ori de-a lungul a 20 de ore, timp în care echipajul a realizat o emisiune de Crăciun în care membrii săi au recitat primele 10 versete din Geneză. Pe 24 decembrie s-a născut și actrița română de scenă Aristizza Romanescu.

1524: A murit navigatorul portughez Vasco da Gama

Exploratorul portughez din perioada Marilor descoperiri Vasco da Gama, conte de Vidigueira, s-a născut în 1469, la Sines, Portugalia Continentală⁠.

Călătoria lui către India este unul din momentele definitorii din istoria marilor descoperiri geografice, Vasco da Gama fiind primul european care a pus bazele unei rute comerciale maritime către India.

Într-o călătorie impresionantă, el a navigat de-a lungul coastelor africane, dincolo de Capul Bunei Speranțe și a reușit să distrugă monopolul negustorilor arabi și venețieni în comerțul cu condimente.

1854: S-a născut actriță română de scenă Aristizza Romanescu

Renumită actriță română de scenă, profesoară de declamație la Conservatorul de Artă Dramatică din București, Aristizza Romanescu a fost fiica actorilor Constantin Demetriad si Paulina Stavrescu.

Aristizza Romanescu a debutat la vârsta de 18 ani, în 1872, la teatrul din Craiova, în trupa cunoscutului cupletist I.D. Ionescu, potrivit Wikipedia.

A studiat ca bursieră la Paris, împreună cu actorul Grigore Manolescu, partenerul ei. După ce s-a întors în România, Aristizza Romanescu a jucat pe scena Teatrului Național din București și a celui din Iași.

S-a remarcat printr-o plastică desăvârștă a mișcării, armonizată cu o voce cristalină și o dicție impecabilă. Mimica ei sugestivă exterioriza puternic emoțiile pe care sensibilitatea ei le trăia.

Aristizza Romanescu a murit în 1918.

1893: Industriașul american Henry Ford a testat primul său motor de automobil

La 12 ani, Henry Ford îşi petrecea cea mai mare parte a timpului într-un mic atelier de mecanică, pe care îl amenajase de unul singur. Aici şi-a construit primul motor cu aburi, în 1878, când avea doar 15 ani. Un an mai târziu, avea să plece la Detroit, ca să lucreze ca ucenic maşinist.

Ucenicia sa a ţinut trei ani, după care s-a întors la Dearborn. În următorii câţiva ani, Henry Ford s-a ocupat cu repararea şi operarea motoarelor pe aburi, cu diverse slujbe de scurtă durată într-o fabrică din Detroit, dar şi cu îmbunătăţirea utilajelor folosite la ferma tatălui său. Anul 1888 a marcat o decizie majoră în viaţa sa, şi anume cea de a se căsători cu Clara Bryant; pentru a-şi întreţine familia, Henry Ford a preluat conducerea unui gater din regiune.

Următoarea schimbare majoră nu avea să întârzie prea mult: în 1891, Henry Ford lucra, deja, că inginer la Edison Illuminating Company, în Detroit. Doi ani mai târziu, după ce a fost promovat inginer-şef, Ford avea, în sfârşit, suficient timp şi suficiente fonduri pentru a se ocupa mai intens de experimentele personale legate de funcţionarea motoarelor cu ardere internă, astfel că reuşeşte să testeze primul său motor, care va purta marca Ford.

1922: S-a născut actrița americană Ava Gardner

Născută la 24 decembrie 1922 într-o familie care avea deja şase copii, cu ochii verzi şi cu buze senzuale, actriţa americană Ava Gardner a devenit femeia fatală a anilor `40 şi `50.

Viaţa ei a fost un adevărat roman, cu numeroase relaţii amoroase cu bărbaţi celebri ai acelor vremuri, dar şi presărat cu scandaluri, intrigi şi consum exagerat de alcool şi tutun. Deşi era cunoscută pentru faptul că îşi trăia viaţa aşa cum îşi dorea, nimeni nu-i putea pune la îndoială profesionalismul dovedit pe platourile de filmare.

La scurtă vreme după ce a ajuns la Hollywood, la doar 19 ani s-a căsătorit cu nu mai puţin cunoscutul actor Mickey Rooney, însă, după numai 9 luni cuplul a divorţat, din cauza numeroaselor infidelităţi ale actorului.

„Cel mai mic soţ pe care l-am avut a fost cea mai mare greşeală pe care am făcut-o”, avea să spună mai târziu frumoasa Ava. Totuşi, mărturisea ea cu nonşalanţă, îi era recunoscătoare pentru faptul că a învăţat-o să aprecieze sexul.

Conştientă de farmecul său, de efectul pe care îl avea asupra bărbaţilor, Ava Gardner a făcut numeroase „victime” celebre. Frank Sinatra, John Houston, Howard Hughes, Ernest Hemingway, Clark Gable, Robert Taylor sau Robert Mitchum au fost doar câţiva dintre bărbaţii care nu i-au rezistat. Nu era doar frumoasă, ci şi elegantă, graţioasă şi încrezătoare. Oriunde mergea, atrăgea toate privirile, iar postura aceasta îi făcea o deosebită plăcere.

După Roony a urmat magnatul Howard Hughes. „Nu l-am iubit niciodată”, mărturisea ea despre bărbatul care a copleşit-o cu generozitatea lui, dar care a şi abuzat-o fizic în numeroase rânduri.

În 1945, s-a căsătorit cu muzicianul Artie Shaw, care şi-a lăsat soţia pentru a fi împreună. Mariajul lor nu a durat decât un an şi s-a dovedit a fi un dezastru, pentru că Shaw a tratat-o mereu cu superioritate, considerând-o insuficient de inteligentă şi de rafinată pentru nivelul său. Este perioada în care Ava Gardner s-a refugiat în alcool şi a început să facă terapie.

Reputaţia de femeia fatală a atins apogeul când Ava Gardner a început o relaţie cu Frank Sinatra, deşi acesta era căsătorit. El a divorţat şi s-a căsătorit cu frumoasa actriţă, Ava afirmând că Frank Sinatra a fost dragostea vieţii ei. Pasiunea intensă dintre ei, dar şi gelozia care i-a măcinat au răbufnit adesea în certuri şi conflicte, Frank Sinatra având chiar şi câteva tentative de suicid, devastat că actriţa îl va părăsi. Cei doi au pus punct, în cele din urmă, relaţiei, în 1957, după ce ambii parteneri au călcat strâmb. Au rămas, însă, prieteni, pentru tot restul vieţii. De-a lungul carierei sale cinematografice, s-a implicat şi într-o serie de aventuri amoroase cu colegi de platou.

Nefericită în dragoste, dezamăgită de Hollywood, după divorţ, Ava Gardner s-a mutat în Spania, unde l-a cunoscut pe Ernest Hemingway, devenind foarte buni prieteni. În timpul şederii pe meleaguri iberice şi-a continuat viaţa aventuroasă, a avut mai multe legături romantice cu diverşi toreadori.

În 1968, după ce s-a mutat la Londra, s-a confruntat cu o serie de probleme de sănătate. A făcut o histerectormie, de teamă că ar putea face cancer uterin, boală ce i-a fost fatală mamei ei. A fost diagnosticată cu emfizem pulmonar, depresie şi o boală auto-imună, cel mai probabil lupus. Până în 1986 a făcut două accidente vasculare cerebrale, care au imobilizat-o la pat, mai vechiul său prieten, Frank Sinatra, fiind cel care i-a achitat facturile medicale şi întreţinerea. S-a stins în 1990, la 67 de ani, din cauza unei pneumonii.

A fost înhumată în Sunset Memorial Park, alături de fraţii şi părinţii săi, în oraşul natal Smithfield, Carolina de Nord.

1968: Misiunea Apollo 8 a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii

Misiunea Apollo 8, formată din astronauții Frank Borman, James Lovell și William Anders Arthur, a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii. William Anders a fotografiat răsăritul Pământului.

Apollo 8 a fost prima misiune spațială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieșirea din câmpul gravitațional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitațional al unui alt corp ceresc, prima care a ieșit din câmpul gravitațional al altui corp ceresc și prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc. Echipajul de trei oameni era format din comandantul misiunii, Frank Borman, pilotul modulului de comandă James Lovell, și pilotul modulului lunar William Anders. Aceștia au devenit primii oameni care au văzut cu ochii lor fața ascunsă a lumii, și primii care au văzut planeta Pământ de pe orbita unui alt corp ceresc. Misiunea a implicat prima lansare cu oameni la bord a unei rachete Saturn V, și a fost a doua misiune umană a Programului Apollo.

Deși inițial misiunea urma să fie doar un test al modulului lunar și al modulului de comandă pe orbita Pământului, profilul misiunii s-a schimbat, aceasta propunându-și un zbor pe orbita Lunii în august 1968, când au apărut întârzieri la realizarea modulului lunar. Noul profil al misiunii, noile proceduri și necesitățile de resurse umane au lăsat o perioadă neobișnuit de scurtă pentru antrenament și pregătire, necesitând mai mult timp, talent, și disciplină de la echipaj.

După lansarea de la 21 decembrie 1968, echipajul a călătorit timp de trei zile până la Lună. Ei au orbitat Luna de zece ori de-a lungul a 20 de ore, timp în care echipajul a realizat o emisiune de Crăciun în care membrii săi au recitat primele 10 versete din Geneză. Această citire a fost făcută să coincidă cu o vedere completă a planetei Pământ pe fundalul negru al spațiului vid, arătând diversitatea planetei în culori terestre, mări, continente și fenomene atmosferice, în contrast cu orizontul cenușiu al Lunii lipsite de viață. La acel moment, emisiunea a devenit cel mai vizionat program de televiziune din istorie. Reușita misiunii Apollo 8 a deschis calea realizării de către Apollo 11 a țelului Președintelui SUA John F. Kennedy de a trimite oameni pe Lună înainte de sfârșitul deceniului.

1968: Revolta studenţilor bucureşteni din anul 1968

 În momentul singurei perioade faste a regimului comunist, studenții bucureșteni s-au revoltat și au demonstrat pentru libertate. Lozincile strigate au fost dure, la fel și repercusiunile… Crăciun 68 – o primă rație de libertate… urmată de vacanțe legale!

1987: Racordarea Gării de Nord la reţeaua metroului

La 24 decembrie 1987 a avut loc racordarea Gării de Nord la rețeaua metroului, prin intrarea în exploatare a traseului Crângaşi-Gara de Nord pe magistrala I.

Realizarea metroului a început în anul 1975, pe fondul necesităților urbanistice, dar și a dorinței lui Nicolae Ceaușescu de a transforma capitala.

1987: Gabriel Andreescu a fost arestat sub acuzaţia de „trădare”, pentru difuzarea de manifeste cu caracter anticomunist

Gabriel Andreescu (n. 8 aprilie 1952, Buzău, România) este un activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, disident anticomunist român, care s-a opus deschis lui Ceaușescu și regimului său autoritar. Între 1983 și 1987, Gabriel Andreescu a transmis clandestin în străinătate, între altele postului de radio Europa Liberă, informații privitoare la violarea drepturilor omului în România.

A scris și trimis de asemenea texte anti-comuniste și studii, dintre care unele au fost ulterior publicate în Occident. Primele anchete de Securitate au început în anul 1979. A fost arestat pentru activitatea sa anticomunistă în decembrie 1987 și acuzat de trădare (dar cercetat în libertate, începând cu luna ianuarie 1988, în urma protestelor internaționale determinate de arestarea sa).

A continuat totuși să scrie și să transmită în Lumea liberă scrisori de protest până la căderea regimului. Unele dintre acestea (e.g., Lettre à la Conférence de Cracovie (1988) și Le devoir d’ingérence (1989)) au fost publicate în presa occidentală (L’Autre Europe and Libération).

În timpul întrunirii CSCE de la Paris, din luna iunie 1989, a declarat greva foamei ca protest față de continua încălcare a drepturilor omului în România. A fost mutat din București și trimis în domiciliu forțat la Buzău, apoi din nou arestat, dar eliberat odată cu victoria revoluției din decembrie 1989.