Exclusiv Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, la Interviurile Adevărul. Critici privind „zgomotul permanent” după anunțul recesiunii: „Oamenii devin dezinteresați”

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, punctează o diferență importantă între dezbatere și ceartă în contextul reacțiilor din partidele guvernării privind anunțul intrării României în recesiune tehnică.

Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), context în care, din interiorul coaliției au fost exprimate opinii diferite. 

Vorbind despre un studiu la nivel mondial, care indică faptul că primul subiect de nemulțumire al cetățenilor este cel legat de nivelul de trai, urmat de insatisfacția în raport cu guvernele, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, explică, la Interviurile Adevărul, că, dacă politicienii ar asculta mai mult opinia cetățenilor, a specialiștilor, cel puțin o parte din aceste insatisfacții s-ar atenua. 

„Această ceartă permanentă deranjează prin modul în care este derulată competiția politică. Democrație înseamnă competiție politică, de idei și când ai mai multe partide într-un guvern, deci o coaliție largă, este evident că o să ai 2,3 sau 5 variante pentru soluționarea unei probleme. Ne aducem aminte de TVA, au fost opinii diferite inclusiv în același partid, președintele a avut o opinie, partidul PNL a avut o altă opinie. Dar una este să dezbați și alta este să te cerți, iar acest zumzet permanent, zgomot, deranjează oamenii de bun simț care urmăresc politica și care, la un moment dat devin dezinteresați”, spune acesta, dând exemplul ratei de participare la vot și indicând că absența de la urne vine de la insatisfacția față de mediul politic. 

Unul dintre motivele pentru care oamenii nu vin la alegeri este exact insatisfacția față de oferta politică, subliniază rectorul SNSPA. 

În ceea ce privește Europa, problema securității este pe locul doi, indică acesta. 

 „Asistăm la o degradare a calității celor care fac politică”

În același timp, acesta explică faptul că, în opinia sa, politicienii vin din ce în ce mai nepregătiți pentru acest teren: „Politica înseamnă, printre altele, cultura dialogului, cultura dezbaterii”.

„Noi n-avem o lege a lobby-ului și o confundăm uneori cu trafic de influență. Dar în principiile democratice, cuvântul lobby știți de unde vine? Exact de la holul din fața camerei de dezbateri parlamentare. Lobby-ul făcea referire la cei care se află în lobby, adică cetățenii care se află în holul de la camera de dezbateri parlamentare. 

Revenind, de asta este zgomot la noi, pentru că deși au trecut 36 de ani, clasa politică nu că a mai avansat în capacitățile de a face politică. Eu spun că a regresat. Politicienii de acum 20 de ani erau mult mai pregătiți pentru politică, mai educați, mai civilizați. Acum 20 de ani rar auzeai de la microfonul Parlamentului României ceea ce auzi acum. Nu este ceva specific, din păcate, numai României. Întâlnim aceste lucruri în multe alte țări, în multe alte Parlamente. Asistăm la o degradare a calității celor care fac politică”. 

Mai are România lideri?

Rectorul SNSPA mai spune că, în politica din România, „foarte greu” se găsesc liderii, o dovadă fiind inclusiv competiția internă care lipsește în partide.   

„Aud adesea folosit cuvântul lideri și oameni de stat. Unde sunt liderii? Pentru că lider înseamnă și o anumită adâncime, o anumită înțelepciune. (...) Omul de stat este acela care înțelege că trebuie să treacă peste anumite neclarități, diferențe ideologice și așa mai departe și să pună pe primul loc statul, că altfel se chema om de partid. Dacă pune pe primul loc partidul sau interesul de grup, atunci nu poate să fie om de stat, e om de partid sau omul reprezentantul unui grup. (...)

Să ne uităm la discursurile politicienilor noștri și să vedem de câte ori apare conceptul de țară. De regulă vin și spun, e decizia partidului, partidul a decis conform ședințe de partid. Păi dacă de dimineața până seara sunt numai cu partidul în cap, înseamnă că nu sunt om de stat, sunt om de partid”, explică acesta.

„Un singur partid joacă rolul constituțional și legal de partid, UDMR”

Potrivit rectorului SNSPA, Remus Pricopie, „în România, dacă aplicăm o grillă foarte serioasă, există un singur partid care joacă rolul constituțional și legal de partid, UDMR-ul. În UDMR auzi, au de făcut o propunere pentru Curtea Constituțională. Ce ne-a spus la vremea respectivă președintele partidului Kelemen Hunor? Avem 5-6 variante. Vom discuta în partid și vom veni cu cea mai bună soluție. Și așa mai departe. Deci aproape pentru orice au discuții în interior și să știți că UDMR-ul știe să-și gestioneze subiectele de can-can sau să evite subiectele de can-can. Dar au discuții foarte dure. Și acolo”.

Uniunea reușește astfel să vină cu soluții clare și coerente și să evite subiectele de „can-can” în spațiul public, explică rectorul SNSPA. Părerile contrare într-un partid sunt normale, inclusiv opoziția față de lideri, explică acesta. Modul în care aceste diferențe de opinii sunt gestionate contează, indică Remus Pricopie. 

Ar trebui să participăm la Consiliul pentru Pace? 

„Se spune că omul de stat ascultă o mie de opinii, dar în final decide singur și își asumă decizia respectivă pentru că orice decizie ar lua va fi criticat de cel puțin  o parte din societate. Ideea că vei lua o decizie și toată lumea va fi de acord cu ea este iluzorie”, explică Remus Pricopie. 

Carta are elemente care ar putea să intre în conflict cu Constituția României, context în care este necesară analiza, punctează Remus Pricopie. Participarea României nu afectează însă relațiile cu SUA, indică acesta. Indiferent dacă președintele României se duce sau nu la acest Board of peace de pe 19 februarie, relațiile cu SUA rămân solide și clare, iar interacțiunea dintre cele două administrații din România și din Washington este una permanentă.

„Președintele României nu este pe persoană fizică. Ai o serie de mecanisme instituționale și de stat până când se decide că președintele României sau o persoană delegată poate semna. Ministerul de Externe, Ministrul Justiției, Ministerele de Resort, Ministerul Apărării, depinde ce scrie în acea cartă. Eu am citit-o și are foarte multe elemente care ar putea să intre în conflict chiar cu Constituția, așa cum s-a spus și în Italia. Al doilea lucru. Președintele României a zis, analizăm, n-a spus că nu semnează, probabil nu vom putea semna până nu se fac, dacă se vor accepta niște modificări în acea cartă, Board of Peace, dar dorim să fim observatori.

De ce dorim să fim observatori? Pentru că este o discuție despre pace. Nu poți să spui că nu te interesează o discuție despre pace. Și mai mult, întâlnirea de pe 19 februarie are ca subiect Gaza și Israel. Păi România nu este interesată de acest subiect? Este. Președintele știu și ne-a spus-o și public ieri de două ori, a transmis oficial la Washington, doresc să particip în calitate de observator. Vă rog să ne spuneți care sunt elementele legate de o participare de acest gen. În funcție de ceea ce vor spune partenerii din Statele Unitele ale Americii, președintele se va urca sau nu se va urca în avion. Așa se face politica externă. Nu pe Facebook, nu emoțional”, punctează Remus Pricopie.

„Cea mai mare listă de foști miniștri de externe contribuie în acest moment”

Pe relația cu SUA, din noiembrie 2024, lucrează o listă foarte mare de oameni, spune Remus Pricopie: „Mulți nu vor să facă public ceea ce fac, evident în coordonare cu Administrația Prezidențială, în coordonare cu Guvernul, în coordonare cu Ministerul de Externe. Este cea mai mare listă de foști miniștri de externe, în acest moment, care contribuie cu expertiza dumnealor, cu sfaturi, cu relații, chiar cu muncă, să redacteze un document, să își exprime opinia, chiar și pe această cartă Board of Peace, în comparație cu carta ONU”. 

„De ce îl ataci? Ca să aibă mai puțină forță în exercitarea funcției”

Atacurile la adresa liderilor sunt de multe ori teme de propagandă rusească, susține rectorul SNSPA: „Aici, în primul și în primul rând, sunt teme de propagandă rusească. Andrei Muraru intră pe această listă. De ce îl ataci? Pentru că este ambasadorul României acolo și să aibă mai puțină forță în exercitarea funcției. De ce îl ataci pe ministrul de externe? Ca să aibă mai puțină forță în exercitarea funcției. Haideți să facem un top al persoanelor atacate. Primul ministru, președintele, uneori invers, președinte și prim-ministru, după care ai ministru de Externe, ministru de Interne”. 

România, reintrodusă în visa Waiver

România va fi reintrodusă în programul Visa Waiver relativ curând, spune rectorul SNSPA,împotriva dorinței fostului candidat la prezidențiale George Simion. Lista de dorințe ale liderului AUR de a pedepsi România era ceva mai lungă, mai spune acesta. 

Șefia SRI și SIE

Rectorul SNSPA spune că astfel de poziții, șefia serviciilor de informații, a marilor parchete, s-au transformat în câștiguri simbolice. 

„Eu sunt convins că președintele nu va face două propuneri irresponsabile. Eu sunt convins că va face două propuneri serioase. Doi, sunt convins că parlamentul va aproba două propuneri serioase”, spune Remus Pricopie.