Vrei un credit pentru casă? Trebuie să aduci mai mulţi bani de acasă

Regulamentul BNR care impune băncilor să perceapă un avans minim de 25% la creditele imobiliare în euro pentru solicitanţii cu venituri în lei a intrat în vigoare.

Banca Naţională a României (BNR) a aprobat vineri Regulamentul privind creditele destinate persoanelor fizice, iar luni acesta a fost publicat în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare. Concret, din această săptămână, românii vor obţine mai greu credite pentru locuinţe, iar împrumuturile pentru consum se vor acorda pe maximum cinci ani şi cu garanţii mai mari.

 „Prima Casă", nesupusă regulamentului

Românii care vor dori să-şi cumpere o locuinţă prin credit bancar vor trebui să vină cu mai mulţi bani de acasă. Băncile, atât cele înregistrate în România, cât şi subsidiarele băncilor din străinătate, sunt obligate să perceapă clienţilor avansuri mai mari în funcţie de valuta în care este contractat creditul imobiliar, dar şi în care sunt obţinute veniturile.

În cazul creditelor imobiliare în euro, băncile vor solicita un avans de minimum 25%, dacă veniturile clientului nu sunt exprimate în moneda res­pectivă sau nu sunt indexate la acea valută, se arată în regulamentul BNR. În proiectul de regulament, supus dezbaterii în ultimele două luni, era prevăzut un avans minim de 30%.

Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat, săptămâna trecută, că BNR nu va impune restricţii la creditele în valută pentru locuinţe prin regulament. În portofoliul băncilor comerciale se înscriu credite acordate până în prezent şi cu avansuri minime de 15-20%, în funcţie de veniturile solicitantului. Astfel că, pentru un imobil de 100.000 de euro, solicitantul va trebui să vină cu un aport propriu de minimum 25.000 de euro, faţă de 15.000-20.000 de euro cum era până în prezent.

Pentru împrumuturile imobiliare în alte valute, cum sunt francii elveţieni sau dolarii, BNR impune un avans minim de 40%. Dacă solicitantul obţine veniturile în valuta de împrumut, aportul propriu pentru un credit imobiliar va fi de minimum 20%. În cazul finanţărilor în lei, condiţiile impuse de Banca Naţională sunt mai blânde. Avansul minim perceput pentru creditele pentru locuinţe în lei va fi de 15%, însă costurile pentru acest tip de finanţare este cu câteva puncte procentuale mai mare decât în cazul împrumuturilor în euro.

Credit de consum, pe maximum cinci ani

Nu sunt supuse noului regulament al băncii centrale creditele acordate prin programul guvernamental „Prima Casă" şi nici refinanţările. Astfel că românii care vor să-şi achiziţioneze prima locuinţă prin programul statului pot beneficia în continuare de un avans minim de 5% din valoarea proprietăţii. Regulamentul Băncii Naţionale urmăreşte, în principal, limitarea creditului de consum, astfel că noile condiţii impun o scadenţă de cel mult cinci ani, iar garanţiile solicitate sunt de 133% din valoarea împrumutată.

De la aplicarea maturităţii maxime de cinci ani vor face excepţie creditele de consum care sunt acordate în lei, cu un avans de cel puţin 40%, în scopul dobândirii ori menţinerii drepturilor de proprietate asupra unui teren şi/sau unei construcţii. În această categorie intră şi creditele pentru rambursarea unui credit pentru investiţii imobiliare. Actul normativ mai prevede că „poliţele de asigurare având ca obiect acoperirea riscului de neplată vor fi asimilate garanţiilor personale".

Băncile trebuie să-şi avertizeze clienţii

Băncile sunt obligate, prin regulament, să pună la dispoziţia persoanelor fizice care solicită un credit în valută broşuri care să conţină avertizări cu privire la posibilitatea creşterii ratelor în urma deprecierii leului sau a majorării dobânzii. De asemenea, acestea trebuie să le facă solicitanţilor recomandări privind gradul de îndatorare acceptabil pentru diferitele categorii de clienţi. Aceste riscuri vor fi prezentate de bancheri şi în graficele de rambursare. 

Românii se mai împrumută doar în valută

Soldul creditelor în valută contractate de populaţie de la bănci a crescut cu 3,16% în intervalul septembrie 2010 -septembrie 2011, până la echivalentul a 15,83 miliarde de euro. În acelaşi interval, soldul împrumuturilor în lei ale românilor a scăzut cu 4,3%, până la echivalentul a 8,2 miliarde de euro.