SONDAJ Banca Naţională: nivelul ridicat al taxelor şi impozitelor este cea mai presantă problemă a firmelor

Nivelul ridicat al fiscalităţii, concurenţa şi lipsa cererii au fost indicate de firmele participante la un sondaj al BNR ca fiind cele mai presante probleme cu care s-au confruntat în perioada aprilie-septembrie 2013.

IMM-urile au declarat că sunt afectate într-o mai mare măsură decât corporaţiile de majoritatea problemelor economice şi financiare listate în chestionarul Băncii Naţionale.

Cele mai presante sunt nivelul ridicat al fiscalităţii (81% dintre respondenţi), concurenţa (47%) şi lipsa cererii (45%). Dificultăţi legate de accesul la finanţare au fost semnalate în cazul a 20% dintre respondenţi.

Pentru comparaţie, în cel mai recent sondaj desfăşurat în zona euro pentru perioada aprilie-septembrie 2013, principala problemă a IMM a fost lipsa cererii (24% dintre respondenţi), iar accesul la finanţare a ocupat locul secund (16%).

În ceea ce priveşte corporaţiile mari din România, conform aceluiaşi sondaj, firmele consideră că cele mai presante probleme erau nivelul ridicat al fiscalităţii (65%), disciplina la plată (40%) şi apoi concurenţa (34%).

Cine n-are credite n-are nici grija lor

În condiţiile în care 65% dintre companiile respondente au declarat că nu au credite în derulare, se constată că accesul la finanţare este o problemă mai presantă în special pentru companiile care au în prezent credite de la bănci şi IFN.

Astfel, 30% dintre firmele cu credite au declarat că accesul la finanţare este o problemă presantă, în timp ce 15% dintre firmele fără credite au semnalat această problemă.

O explicaţie se referă la eligibilitatea cererii, în sensul că unele firme care au credite în derulare se confruntă cu un grad de îndatorare mai mare şi/sau cu o capacitate mai redusă de onorare a serviciului datoriei, ceea ce le îngreunează accesul la noi finanţări.

Sondajul mai arată că există şi un număr relativ important de firme care nu apelează la finanţare de la bănci sau IFN (65%) şi care nici nu intenţionează să acceseze în viitor asemenea surse (62%).

De unde se împrumută patronii

Firmele declară că cele mai importante surse de finanţare sunt cele interne, sub forma reinvestirii profitului sau vânzării de active din patrimoniul firmei sau sub forma creditelor de la acţionari sau a majorărilor de capital.

Se remarcă şi apelul relativ însemnat al firmelor la creditul comercial şi la finanţarea de la bănci (21% dintre respondenţi au indicat că folosesc cel puţin un produs bancar de creditare).

Utilizarea de credite având garanţia fondurilor de garantare a creditelor a fost indicată ca soluţie de finanţare într-un număr relativ redus de cazuri (3%), ceea ce poate sugera potenţialul acestor fonduri în vederea relansării sustenabile a creditării.

În special firmele din agricultură au apelat la sprijinul fondurilor de garantare a creditelor pentru finanţarea activităţii.

Producătorii, mai atractivi pentru bancheri

Firmele care activează în sectoare producătoare de bunuri comercializabile (tradables*) au primit credite de la bănci sau IFN într-o proporţie mai mare decât firmele din sectoarele bunurilor necomercializabile (non-tradables**).

Evoluţia poate indica faptul că realizarea unui nou tipar mai sustenabil de creştere economică are într-o oarecare măsură suport şi din partea sistemului financiar.

Firmele din agricultură se bazează pentru finanţare într-o proporţie mai mare pe surse externe: credit comercial (35% dintre respondenţi), produse de finanţare de tip leasing financiar sau factoring (24%) sau credite bancare (29%).

Cele mai multe companii care accesează credite de investiţii sunt din domeniile agricultură (9%), precum şi construcţii şi imobiliare (6%).

Finanţarea de pe piaţa de capital în perioada aprilie-septembrie 2013 a avut o pondere neglijabilă în totalul finanţării firmelor din România. Un număr modest de firme (0,05% dintre respondenţii IMM şi 0,08% dintre respondenţii corporaţii) a indicat piaţa de capital drept sursă de finanţare a activităţii.

-------------------------------------------
* tradables
În categoria sectoarelor care produc bunuri comercializabile (tradables) au fost incluse companiile din agricultură, vânătoare şi silvicultură, industrie şi energie. Tradables ar mai putea fi şi firmele care prestează servicii de transport internaţional, comunicaţii, turism extern etc., însă statisticile disponibile nu permit identificarea distinctă şi exactă a firmelor
menţionate.
** non-tradables
În categoria sectoarelor care produc bunuri necomercializabile (non-tradables) au fost incluse companiile din construcţii, comerţ şi servicii şi transport, depozitare şi comunicaţii.

MAI PUTEŢI CITI:

Patronii români petrec 200 de ore pe an la ghişeu pentru 39 de plăţi

O firmă din România face în fiecare an 39 de plăţi către stat în contul taxelor şi contribuţiilor, de trei ori mai multe faţă de media Uniunii Euroepene, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscală este distribuită pe muncă, potrivit unui raport publicat de Banca Mondială (BM).

Fiscul cumpără servicii de consultanţă pentru verificarea marilor averi

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) cumpără servicii de consultanţă privind verificarea persoanelor cu averi mari, în cadrul programului de modernizare a instituţiei în valoare de 70 milioane de euro finanţat de Banca Mondială.