Scut fiscal împotriva crizei energetice: Bruxelles-ul pregătește derogări de la regulile de deficit pentru statele membre

Uniunea Europeană analizează introducerea unei noi forme de flexibilitate fiscală care ar permite statelor membre să finanțeze mai ușor costurile ridicate ale energiei, în contextul presiunilor generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană discută o propunere prin care guvernele ar putea cere derogări de la regulile bugetare comune pentru cheltuieli energetice echivalente cu aproximativ 0,3% din PIB.

Măsura vine pe fondul încetinirii economiei europene și al unei inflații încă ridicate, alimentate de scumpirea energiei, într-un moment în care mai multe state membre cer relaxarea regulilor fiscale pentru a putea gestiona costurile sociale și economice ale crizei energetice.

Clauză derogatorie similară cu cea pentru apărare

Potrivit surselor citate de Bloomberg, mecanismul discutat în interiorul Comisiei Europene ar funcționa ca o clauză derogatorie de la regulile fiscale ale Uniunii, în mod similar cu excepțiile acordate anterior pentru cheltuielile de apărare. Ideea ar permite statelor membre să finanțeze măsuri energetice fără ca aceste cheltuieli să fie incluse integral în calculul deficitului bugetar.

Oficialii europeni au subliniat însă că discuțiile sunt încă în fază incipientă, iar detaliile propunerii ar putea suferi modificări înainte de o eventuală prezentare oficială.

Creștere economică sub așteptări și presiuni inflaționiste

Dezbaterea privind flexibilizarea fiscală are loc într-un context economic fragil. Comisia Europeană estimează că economia zonei euro va crește cu doar 0,9% în acest an, în scădere față de 1,4% anul trecut și sub prognozele anterioare. Pentru 2027, estimările au fost revizuite descendent la 1,2%.

În paralel, inflația rămâne ridicată, alimentată în principal de majorarea costurilor energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Analiștii avertizează că această combinație de creștere slabă și inflație persistentă complică semnificativ deciziile de politică economică la nivel european.

Italia, printre cele mai expuse economii din UE

Situația este considerată deosebit de sensibilă în Italia, una dintre economiile cu datorie publică ridicată din Uniunea Europeană. Țara a fost printre cele mai active voci care au cerut Bruxelles-ului o relaxare a regulilor fiscale, în contextul presiunilor tot mai mari generate de prețurile la energie.

Guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat deja măsuri temporare, inclusiv reduceri de taxe la combustibili, prelungite succesiv pe măsură ce criza energetică s-a amplificat. Italia este puternic dependentă de importurile de energie, ceea ce o face mai vulnerabilă la șocurile de preț comparativ cu alte state membre.

Într-o scrisoare transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul italian a solicitat includerea investițiilor și a măsurilor excepționale privind energia în cadrul clauzelor de salvgardare fiscală ale Uniunii.

Bruxelles: „un șoc energetic major într-un context geopolitic volatil”

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a descris actuala situație drept una excepțională, subliniind presiunea exercitată de conflictul din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice europene.

„Conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat un șoc energetic major, punând la încercare Europa într-un mediu geopolitic şi comercial deja volatil”, a declarat oficialul european.

În acest context, discuțiile privind flexibilizarea regulilor fiscale sunt văzute ca o posibilă soluție de compromis între disciplina bugetară și nevoia urgentă de sprijin pentru economiile afectate de costurile energiei, însă decizia finală ar putea veni abia după noi runde de negocieri între statele membre.