Analiză România este cea mai ieftină țară din UE, dar românii abia își permit coșul zilnic. Cum se explică anomalia

România apare constant în statisticile europene drept una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană atunci când vine vorba despre prețurile bunurilor și serviciilor. La prima vedere, această poziționare poate sugera un avantaj pentru consumatori. Totuși, realitatea economică de zi cu zi este mai complexă, iar nivelul scăzut al prețurilor nu se traduce automat într-un standard de viață mai ridicat.

Datele Eurostat arată că România are un indice al nivelului prețurilor de 58,9, ceea ce înseamnă că un coș de bunuri și servicii care costă 100 de euro în media Uniunii Europene poate fi achiziționat în România cu aproximativ 58,9 euro.

Acest indicator plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din perspectiva nivelului general al prețurilor, confirmând statutul de economie cu costuri reduse în interiorul blocului comunitar. Diferențe importante se observă și între regiunile Europei, unde statele din Vest și Nord rămân semnificativ mai scumpe decât cele din Europa Centrală și de Est.

În afara Uniunii Europene, decalajele sunt și mai accentuate. Dacă sunt incluse și țările candidate și statele din AELS, Islanda devine cea mai scumpă economie din Europa, în timp ce Macedonia de Nord se află la polul opus, cu un nivel al prețurilor de aproximativ 3,7 ori mai mic decât în statele din vârf.

De ce prețurile nu reflectă singure nivelul de trai

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” de ce prețurile mici în comparație cu alte state europene nu înseamnă neapărat și un trai mai bun.

„Întrebarea esențială este dacă România este ieftină sau doar pare ieftină. Depinde din ce unghi privești. Pentru un turist străin, România este o destinație accesibilă. Pentru un român, situația este diferită, pentru că veniturile sunt mult mai mici. Diferența vine din puterea de cumpărare, nu din prețurile în sine”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

În practică, această diferență se reflectă în structura cheltuielilor lunare. O mare parte din veniturile gospodăriilor este direcționată către cheltuieli esențiale - alimente, utilități, chirie - ceea ce lasă un spațiu limitat pentru economii sau consum suplimentar.

Prețuri mai mici, dar presiune mai mare asupra bugetelor

România se află într-o situație caracterizată de un nivel redus al prețurilor, dar și de venituri semnificativ mai mici decât media europeană. Această combinație explică modul în care costul vieții este resimțit în practică.

„Prețurile sunt mai mici, dar și salariile sunt, la rândul lor, sub media europeană. Asta face ca puterea de cumpărare a românilor să fie printre cele mai reduse din Uniune. Cu alte cuvinte, românii plătesc mai puțin pe produse, dar resimt mai puternic presiunea cheltuielilor în raport cu veniturile”, a adăugat Adrian Negrescu.

Diferența dintre venituri și costuri generează o presiune constantă asupra bugetelor gospodăriilor, unde cheltuielile de bază absorb cea mai mare parte a veniturilor lunare.

Cercul salariilor mici și al prețurilor reduse

Nivelul scăzut al prețurilor din România este strâns legat de nivelul veniturilor și de puterea de cumpărare. Într-o economie cu venituri reduse, retailerii și producătorii își ajustează prețurile în funcție de capacitatea de consum a pieței locale.

„Salariile mici sunt motivul pentru care prețurile rămân scăzute. Retailerii și producătorii ajustează prețurile la nivelul pieței locale, pentru că altfel cererea ar scădea dramatic. În același timp, salariile mici limitează investițiile, ceea ce menține economia într-un cerc dificil: costuri mici, venituri mici, putere de cumpărare redusă”, arată analistul.

Acest mecanism generează un cerc economic dificil: venituri reduse, consum limitat și investiții mai scăzute, ceea ce încetinește ritmul de creștere economică.

„În același timp, nivelul redus al veniturilor limitează investițiile și menține economia într-un echilibru fragil, între costuri mici și putere de cumpărare scăzută”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

Fiscalitatea și structura costurilor finale

Dincolo de raportul dintre venituri și prețuri, un alt element important este fiscalitatea. România are o cotă standard de TVA de 19%, comparabilă sau chiar mai ridicată decât în unele state europene precum Luxemburg sau Malta.

„Mai este o condiție care influențează statisticile. România are un TVA standard de 19%, mai mare decât în țări precum Luxemburg sau Malta. La unele categorii de produse, TVA-ul redus ajută, dar la altele presiunea fiscală se simte. În plus, puterea de cumpărare nu depinde doar de prețuri, ci de raportul dintre venituri și costul vieții. În România, salariul mediu este mult sub media europeană, iar cheltuielile obligatorii – chirii, utilități, alimente – consumă o parte mare din venit. Asta lasă puțin spațiu pentru economii, investiții sau alte cheltuieli, precum vacanțele etc. Altfel spus, în țările unde prețurile sunt mari, dar salariile sunt și mai mari, oamenii simt mai puțin presiunea cheltuielilor. În România, chiar dacă plătești mai puțin pe un produs, impactul asupra bugetului este mai mare”, a explicat analistul.

Pe lângă taxare, în prețul final al produselor se regăsesc și costuri de distribuție, logistică, reglementare și administrare, toate influențând nivelul final plătit de consumator.

Aceste elemente explică de ce produse similare pot avea prețuri diferite între statele Uniunii Europene, chiar și în condiții de piață apropiate.

Diferențe de preț de aproape patru ori în Europa

Datele Eurostat arată că un coș de consum identic poate costa de aproape patru ori mai mult în funcție de țară. Luxemburgul este de aproximativ 2,5 ori mai scump decât România, în timp ce diferențele dintre Europa de Vest și Europa de Est rămân semnificative.

În interiorul Uniunii Europene, România se află pe ultimul loc la nivelul prețurilor, urmată de Bulgaria. La polul opus se află state precum Danemarca, Irlanda și Țările de Jos, unde costurile sunt considerabil mai ridicate decât media europeană.

Dacă sunt incluse și statele din afara UE, Islanda și Elveția se află în topul celor mai scumpe economii europene, în timp ce Macedonia de Nord și Turcia se situează la polul opus.

Sursa Euronews