Exclusiv Rețeta repornirii economice: Statul trebuie să reducă cheltuielile, nu să sufoce firmele

Cifrele INS privind recesiunea tehnică au venit în confirmarea a ceea ce mediul de afaceri a resimțit în ultimii doi ani, explică Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia. El subliniază importanța eficientizării activității statului.

Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat pentru al doilea trimestru consecutiv contracție comparativ cu perioada precedentă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Analiștii și oficialii economici au avertizat în ultimele luni cu privire la riscul recesiunii tehnice din cauza unei scăderi a consumului privat și a încrederii consumatorilor, a efectelor măsurilor de consolidare fiscală pentru reducerea deficitului bugetar și a ritmului slab de creștere în alte sectoare ale economiei și al investițiilor.

Românii ar putea simți efectele încetinirii economice trimestriale printr-o piață a muncii mai precaută, cu angajări amânate și restricții de personal în anumite companii. Majorările salariale și bonusurile ar putea fi limitate, iar sectorul public se poate confrunta cu restricții bugetare. În același timp, consumul va fi mai atent și mai redus, oamenii evitând cheltuielile mari pentru mașini, electronice sau alte bunuri, iar accesul la credite ar putea deveni mai dificil, cu analize mai stricte și dobânzi ridicat.

Cum afectează recesiunea mediul de afaceri? Ce așteaptă mediul de afaceri de la guvern? – sunt întrebările la care a răspuns Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.

„Cifrele INS au venit în confirmarea a ceea ce mediul de afaceri a resimțit în ultimii doi ani”

Adevărul: Cum resimte mediul de afaceri recesiunea tehnică prin care trece România în această perioadă?

Iulian Lolea: Cifrele publicate vineri de către INS au venit în confirmarea a ceea ce mediul de afaceri a resimțit în ultimii doi ani, ca urmare a creșterilor succesive de taxe și impozite: creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 16%, eliminarea facilităților privind impozitul pe venit în IT, construcții și agricultură, creșterea TVA și a accizelor și altele.

Toate acestea au contribuit la scăderea consumului și la scăderea încrederii investitorilor, care, în cele din urmă, au condus la contracție economică.

Creșterea taxelor și impozitelor în ritmul în care s-a făcut conduce inevitabil la reducerea consumului, iar impactul asupra economiei este unul negativ.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă mediul de afaceri din România în contextul scăderii economice?

Provocările țin de scăderea consumului, de accesul la surse de finanțare la costuri rezonabile, dar și de menținerea competitivității pe piețele externe în condițiile taxelor recente și ale prețurilor foarte mari la energie electrică. Totodată, salariul minim a crescut foarte mult în ultimii ani, punând presiune pe multe sectoare de activitate și crescând costurile lor de producție, comparativ cu alte state.

„Există mai multă precauție în toate domeniile, dar nu sunt excluse complet investițiile și extinderile”

Considerați că măsurile adoptate de Guvernul României sunt suficiente pentru a sprijini companiile în această perioadă? Ce alte soluții ați propune?

Măsurile propuse de Guvern, și a căror adoptare o așteptăm, sunt binevenite, dar nu suficiente. Ele au un rol important în sprijinirea companiilor, în special în sectoarele unde avem deficit al balanței comerciale și în zona activităților inovative.

Cu toate acestea, rămân încă multe probleme ale mediului de afaceri, iar o măsură care ar ajuta ar fi implementarea Kurzarbeit. Acesta a funcționat în perioada pandemiei, iar efectele benefice s-au văzut. Trebuie stabilite limite de aplicare foarte clare, astfel încât antreprenorii care au plătit ani la rând taxele și se află în dificultate să poată fi ajutați să treacă prin perioade dificile.

Cum influențează recesiunea tehnică deciziile privind investițiile, angajările sau extinderea pe piață?

Modelul economic bazat pe consum nu poate funcționa la nesfârșit, iar faptul că în 2024 și 2025 creșterea economică a fost mult sub potențial evidențiază exact limitele modelului. Așadar, pentru perioada următoare există mai multă precauție în toate domeniile, dar nu sunt excluse complet investițiile și extinderile, însă va fi vorba despre realizarea unor calcule cu o atenție mai sporită.

„Este foarte importantă eficientizarea activității statului în reducerea cheltuielilor”

Ce perspective aveți pentru următoarele 6–12 luni în economia României și ce strategii adoptați pentru a traversa această perioadă dificilă?

Pentru următoarea perioadă, este foarte importantă eficientizarea activității statului în reducerea cheltuielilor, fără impact suplimentar asupra mediului de afaceri. Este necesar să se realizeze acest lucru, astfel încât statul să nu se mai împrumute foarte mult din piață și să nu mai concureze cu mediul privat în atragerea de resurse. În condițiile implementării reformelor, ne putem aștepta la o stabilizare a situației și la o repornire graduală a economiei pe baze mai solide, având în vedere că avem și perspectiva atragerii unor sume record pe fonduri europene.