Planeta se „îneacă“ în petrol. Ce ţări bogate suferă cel mai mult după scăderea preţurilor

Planeta „se îneacă“ în petrol, însă efectele nu sunt la fel peste tot: dacă pentru şoferi colapsul cotaţiilor petrolului este de bun augur datorită ieftinirii carburanţilor, pentru statele producătoare de ţiţei acest lucru se traduce în pierderi, deficite bugetare, reduceri de cheltuieli sau chiar scumpiri pentru anumite produse.

Barilul de ţiţei Brent, de referinţă pe piaţa mondială, se tranzacţiona marţi la niveluri în jurul a 29 de dolari, după ce luni ajunsese sub 28 de dolari, pentru prima oară în 13 ani, ca urmare a exporturilor Iranului, care a scăpat de embargoul petrolier impus din cauza programului său nuclear.

Statele din zona Golfului Persic au cele mai mici costuri de producţie, iar cele mai afectate sunt ţările care au producţie în perimetre marine de mare adâncime, acestea necesitând investiţii mult mai mari. 

Producătorii neconvenţionali, primii afectaţi

Astfel, Marea Britanie are un cost de producţie de 52,5 dolari pe baril, în vreme ce Brazilia extrage „aurul negru“ cu un cost de 48,8 de dolari pe baril. 

Ţările care au profitat din plin de „revoluţia“ generată de fracturarea hidraulică şi de extracţia ţiţeiului din şisturi bituminoase, Canada şi SUA, au şi ele costuri de producţie peste nivelul actual al preţului, respectiv de 41 de dolari pe baril şi de 36,2 dolari pe baril. 

Inclusiv unele state ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) au probleme: Angola are un cost de 35,4 dolari, în timp ce Nigeria extrage barilul cu 31,6 dolari. Şi în România extracţia se face tot la costuri totale în jurul a 30 de dolari pe baril, iar OMV a anunţat recent că se lucrează la un plan de austeritate pentru a reduce costurile. 

Citeşte pe Adevărul Financiar ce ţări bogate sunt lovite în plin de prăbuşirea cotaţiilor petrolului