Ministerul Agriculturii: Fermierii vor putea cumpăra motorină la preț redus, fără accize şi TVA

Fermierii vor putea achiziționa motorină la preț redus, fără accize și TVA, utilizată pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal, a informat vineri Ministerul Agriculturii, precizând că a pus deja în dezbatere publică proiectul de act normativ.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de Urgență privind instituirea unor măsuri temporare de sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, în contextul creșterii accelerate a prețului la motorină în anul 2026.

Inițiativa vine într-un moment critic pentru agricultura românească, marcat de volatilitatea piețelor internaționale și de creșterea semnificativă a cotațiilor la petrol și produse petroliere, care au generat majorări ale prețului motorinei de până la 25–50% într-un interval scurt, cu impact direct asupra costurilor de producție.

Proiectul de act normativ propune o măsură concretă: fermierii vor putea achiziționa motorină la preț redus, fără accize și TVA, utilizată pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal.

Sprijinul ⁠⁠se acordă pentru anul 2026, ⁠⁠vizează un consum standard de 78 litri/ha, va fi acordat pe baza adeverințelor eliberate de APIA și ⁠se adresează fermierilor care depun cereri de plată pe suprafață.

Măsura este esențială în condițiile în care motorina reprezintă între 19% și 30% din costurile totale ale fermierilor, iar lucrările mecanizate pot ajunge până la 40–59% din costurile unei culturi.

În lipsa unei intervenții rapide, sectorul agricol se poate confrunta cu:

• ⁠⁠distorsionarea piețelor agricole;

• ⁠⁠creșterea vulnerabilității financiare a fermierilor;

• ⁠⁠dificultăți în achitarea obligațiilor contractuale;

• ⁠⁠risc de supraîndatorare și încetare a activității;

• ⁠⁠abandonul terenurilor agricole și falimente în lanț.

În același timp, dependența României de importurile de țiței amplifică impactul creșterii cotațiilor internaționale asupra pieței interne.

Stabilitatea sectorului vegetal este esențială pentru funcționarea întregului lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și sectorul zootehnic.

„Așa cum am anunțat intervenim pentru a proteja fermierii și pentru a menține echilibrul producției agricole într-un context economic dificil. Creșterea prețului la motorină pune presiune directă pe costurile de producție și poate afecta securitatea alimentară a țării. Venim cu un mecanism prin care fermierii să poată achiziționa direct de la pompă motorină, fără accize și fără TVA, astfel încât să își poată continua activitatea”, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu.

Chisăliță: Fermierii plătesc 1.300-1.800 lei/ha din cauza motorinei

Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertiza recent că, fermierii cheltuie pentru arat 1.300–1.800 lei pe hectar, iar în condițiile unei motorine de aproape 10 lei pe litru, această lucrare – cândva standard – devine prima sacrificată. 

Calendarul agricol arată clar presiunea timpului, se arată în analiză: Arătura de primăvară are o fereastră optimă în luna martie și, cel mult, începutul lunii aprilie. După mijlocul lui aprilie, randamentele scad, iar riscurile cresc. În 2026, estimările arată că doar 70–75% din lucrări se vor face în martie, încă 10–15% la început de aprilie, iar restul devine marginal. Mai grav este că între 10% și 30% din suprafața lucrată în 2025 riscă să nu mai fie lucrată deloc anul acesta.

Această retragere nu înseamnă colaps agricol. România nu intră într-o criză de producție, ci într-o agricultură de compromis. Se reduce intensitatea lucrărilor – mai puțin arat, mai puține tratamente, mai puține intervenții – ceea ce face producția mai dependentă de vreme. Într-un an normal, scăderile pot părea moderate, între 1% și 4%. Dar într-un an secetos, pierderile pot depăși 15%.

„Problema reală nu este însă doar în câmp. Șocul vine din întreg lanțul economic. Motorina mai scumpă înseamnă transport mai scump, inputuri mai scumpe și energie mai scumpă. Astfel apare paradoxul: chiar dacă producția nu scade dramatic, prețurile cresc semnificativ.

România nu se îndreaptă spre o criză alimentară clasică, cu rafturi goale. În schimb, apare o „criză de acces”. Alimentele există, dar devin tot mai greu de cumpărat. Estimările indică creșteri de prețuri consistente: uleiul ar putea fi mai scump cu 20–40%, carnea cu 15–30%, pâinea cu 10–25%, iar legumele cu 15–35%”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Românii ar putea da cu 300 lei mai mult pe mâncare spre finalul anului

În prezent, o gospodărie cheltuie în medie 1.553 lei pe lună pentru alimente și băuturi nealcoolice, subliniază Chisăliță, citând date ale INS. „Până la finalul lui 2026, în funcție de evoluția prețului motorinei, acest coș ar putea ajunge între 1.700 și 1.840 lei. Diferența nu pare uriașă la prima vedere – aproximativ 60–100 lei între scenarii – deoarece există mecanisme de amortizare, precum subvențiile pentru motorina utilizată în agricultură și transport”, susține expertul în energie.

Totuși, la nivelul unei familii cu doi adulți și doi copii, impactul devine mult mai vizibil. Cheltuielile lunare pentru alimente ar putea urca la 2.550–2.760 lei, ceea ce înseamnă un plus de 300–400 lei față de anul precedent. Nu este o explozie, dar este o presiune constantă și dificil de absorbit, mai ales pentru veniturile medii.

„Din punct de vedere macroeconomic, efectele par minore. Agricultura reprezintă aproximativ 2,5% din PIB, iar chiar și un șoc semnificativ în acest sector se traduce prin scăderi de doar 0,05–0,11 puncte procentuale din PIB. În cifre absolute, pierderile sunt de ordinul a 1–2,3 miliarde lei – valori care, la nivel național, pot părea gestionabile”, susține specialistul.