Inflația s-a mai domolit puțin, dar alimentele de bază costă mult. Topul celor mai mari scumpiri

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,64% în mai 2023, de la 11,23% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 18,73%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 11,16%

Potrivit datelor INS consultate de „Adevărul”, cele mai mari scumpiri de la an la an s-au înregistrat în cazul zahărului, creșterea de preț în luna mai 2023 față de luna mai 2022 fiind de 58%.

Al doilea cel mai scump produs în același interval de timp este untul - 32%, urmat de margarina - 31%, ouă - scumpire de 29% într-un an, brânză - 25%, cartofi - 25%, lapte - 24%, peste 20%, pâinea și cafeaua - 16% și carne - 15%.

Prețul uleiului s-a mai domolit, scumpirea de la an la an fiind de doar 1%.

"Indicele preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) este 14,7%", se spune în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,49%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) determinată pe baza IAPC este 12,8%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform BNR, traiectoria descendentă va fi susţinută de detensionarea treptată a pieţelor de materii prime, resorbirea cererii excedentare din economie, corecţia descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste şi reducerea presiunilor inflaţioniste asociate preţurilor la bunurile din import.