FOTO Zece lucruri pe care nu le ştiai despre Kazahstan

Kazahstanul nu înseamnă doar bogăţii naturale sau stepă, ci şi o mare moştenire lăsată umanităţii, de la provenienţa mărului până la zborurile cosmice lansate de la Baikonur. Lumea modernă beneficiază astăzi din plin de pe urma Kazahstanului fără să ştie. Dacă petrolul sau uraniul sunt văzute drept principalele lucruri pe care Kazahstanul le oferă lumii, există şi surprize.

România ar putea încăpea cu totul doar în provincia kazahă Kyzylorda, care conţine Cosmodromul Baikonur. Aceasta are o suprafaţă totală de 226.000 de kilometri pătraţi şi o populaţie de doar 600.000 de locuitori. Spre comparaţie, România are 236.000 de kilometri pătraţi şi 20 de milioane de locuitori. Baikonur este prima şi cea mai mare instalaţie de lansări spaţiale de pe planetă. Se află la 200 de kilometri de Marea Aral. Cosmodromul este închiriat şi administrat de către Rusia până în 2050. De aici a decolat în 1981 şi naveta Soiuz-40 care l-a dus în spaţiu pe Dumitru Prunariu, singurul român care a reuşit o astfel de performanţă. 

În limba kazahă, Baikonur înseamnă literal „pământ fertil“. 

Se crede că numele de Baikonur a fost dat de către ruşi pentru a induce în eroare Occidentul, astfel încât locaţia să fie confundată cu orăşelul minier Baikonur, situat la 320 de kilometri distanţă. Altfel, cosmodromul era cunoscut şi drept Tyuratam. Orăşelul Leninsk, care asigură suportul pentru toate activităţile de pe cosmodrom a fost botezat oficial Baikonur abia în 1995.

„Oamenii de aur“

„Războinicul de aur“ este unul dintre simbolurile Kazahstanului, alături de irbis („leopardul zăpezilor“). Fiecare stat din lume are propriile simboluri: Franţa are Arcul de Triumf, SUA au Statuia Libertăţii, India îl are pe Mahatma Gandhi. Statuia „Razboinicului de Aur“ se află în Piaţa Independenţei din Almaty, fosta capitală a ţării. Războinicul se află pe spatele unui irbis înaripat, simbolizând dezvoltarea continuă a Kazahstanului, tot aşa cum statele din sud-estul Asiei sunt denumite „tigri asiatici“.  Monumentul prezintă un războinic scit descoperit într-un kurgan (mormânt) aflat la circa 70 de kilometri de Almaty. Sciţii au fost popoare nomadice care au trăit în stepele din nordul Mării Negre şi în zona Mării Caspice, fiind menţionaţi chiar şi de către istoricul grec Herodot. În antichitate, sciţii se luptau des cu perşii. „Razboinicul de aur“ a fost descoperit în mormânt era un prinţ de 18 ani care a trăit în secolul al III-lea înaintea erei noastre. El a fost descoperit împreună cu o armură de aur, un pumnal de aur, o sabie, bijuterii şi alte obiecte de tezaur. Statuia „războinicului de aur“ se află pe bancnota kazahă de 5.000 de tenge.

Mărul provine din reginea Almaty

Legenda biblică a lui Adam şi Eva arată că şarpele i-a ispitit pe cei doi în grădina Edenului să mănânce din pomul „cunoaşterii binelui şi răului“, identificat îndeobşte cu un măr. Doar că banalul măr, atât de răspândit acum în întreaga lume, provine din Kazahstan, din regiunea Almaty. De fapt, în kazahă, Alma înseamnă „măr“, iar mărul este simbolul vechii capitale Alma-Ata. Strămoşul mărului creştea în mod sălbatic în zona care grupează sudul Kazahstanului, Kîrgîstan, Tadjikistan şi regiunea Xinjiang, din China. Alexandru cel Mare este creditat cu găsirea merelor în timpul lungii sale călătorii de cucerire a Asiei, de unde le-a adus în Macedonia. Un studiu italian din 2010 a decodat total genomul mărului şi atunci s-a găsit că acesta conţine 57.000 de gene, fiind cel mai mare număr de gene al unei plante. Genomul uman, spre exemplu, are doar 30.000 de gene. Studiul a descoperit dovada irefutabilă că Malus sieversii, specia care populează Asia Centrală, este strămoşul mărului de azi.  

Cel mai mare producător de uraniu din lume

Kazahstanul este cel mai mare producător mondial de uraniu. Statul asiatic deţine 12% din rezervele mondiale şi 36% din producţia planetară. În 2012, în această ţară s-au produs 21.317 tone de uraniu, potrivit World Nuclear Association, iar statul doreşte să crească şi mai mult producţia. Inclusiv România dorea, în urmă cu câţiva ani, să concesioneze o exploatare de uraniu, în acest stat, însă proiectul a fost abandonat în favoarea dezvoltării activităţii în perimetrul Tulgheş-Grinţieş din Moldova. Kazatomprom este compania naţională kazahă care se ocupă de activităţile de explorare, minerit sau import/export. Compania a fost formată în 1997 şi acum are 30.000 de angajaţi. Din cele 17 mine de uraniu din Kazahstan, cinci sunt deţinute de către Kazatomprom în sine, iar alte 12 sunt societăţi mixte cu grupuri străine. În 2012, Kazatomprom a furnizat 8.863 tone de uraniu, ceea ce înseamnă 15% din producţia mondială, punând compania de stat în faţa francezilor de la Areva sau a canadienilor de la Cameco. În 2007, Kazatomprom a preluat de la japonezii de la Toshiba o cotă de 10% din producătorul de reactoare Westinghouse.

„Drumul Mătăsii“

„Drumul Mătăsii“ este şi el propus pentru a intra în patrimoniul UNESCO, potrivit „Astana Times“. Termenul de „drum al mătăsii“ este folosit pentru a descrie o vastă reţea de comunicaţii terestre şi maritime care conectau Orientul Îndepărtat, Asia Centrală, India, Persia şi Turcia, până în zona Mării Mediteraneene. Pe lângă mătasea din China, pe acest drum au circulat, în principal, noi idei, credinţe, obiceiuri şi tradiţii timp de trei milenii. Aceste schimburi paşnice între Est şi Vest au schimbat profund şi au îmbogăţit culturile aflate de-a lungul traseului. Kazahstanul a propus intrarea drumului în patrimoniul UNESCO în anul 2012. Pe teritoriul acestei ţări, „drumul“ se împarte în patru mari secţiuni, care au caracteristici diferite una faţă de alta: Semirechye, Syrdarya, Saryarka şi Mangyshlak. În luna octombrie, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a cerut implementarea unei singure vize turistice pentru cei care vor să parcurgă statele Asiei Centrale, respectiv Kazahstan, Uzbekistan, Kîrgîstan şi Tadjikistan. Măsura ar impulsiona turismul.

Fond suveran de 80 de miliarde de dolari

Fondul suveran Samruk-Kazyna are active de 80 de miliarde de dolari. Petrolul şi produsele petroliere reprezintă 59% din exporturile de 88 de miliarde de dolari ale Kazahstanului. Guvernul este conştient de dependenţa prea mare faţă de acest sector, astfel că autorităţile s-au înhămat la un program ambiţios de diversificare. Aşa a luat fiinţă fondul suveran Samruk-Kazyna, înfiinţat în 2008 din fuziunea a două fonduri. Acesta este interfaţa guvernului în toate companiile sale. Samruk-Kazyna este reprezentanta statului în gigantul petrolier KazMunaiGaz, dar şi în Kazatomprom, compania naţională aeriană Air Astana, societăţile naţionale de cale ferată sau servicii poştale. Fondul are active de 78 de miliarde de dolari şi a fost condus până în 2011 de către Timur Kulibayev, ginerele preşedintelui Nursultan Nazarbayev. Acesta şi-a dat demisia după revoltele lucrătorilor de la Zhanaozen. Acum, Serik Nygmetovich Akhmetov este preşedinte al fondului Samruk-Kazyna. Guvernul kazah se aşteaptă ca până în 2015 acesta să ajungă la active de 100 de miliarde de dolari.

Poligonul de teste atomice de la Semipalatinsk

Poligonul de încercări de la Semipalatinsk, unde s-au făcut teste nucleare, este propus pentru a deveni sit UNESCO. În 2012, autorităţile kazahe au luat decizia de a cere includerea Semipalatinsk în registrul mondial al siturilor de mare valoare. Cei peste 40 de ani de testare a armelor nucleare, din 1949 până în 1989, au afectat sănătatea locuitorilor din zonele învecinate şi au dus la contaminări radioactive ale mediului. Riscurile la adresa sănătăţii umane, mediului şi climei persistă şi în prezent. Kazahstanul a fost prima ţară care a propus dezarmarea nucleară universală şi a închis locul de testare. Potrivit Centrului Nuclear Naţional din Kazahstan, deja există mulţi amatori care doresc să viziteze locul, pentru a putea vedea construcţiile de beton topit şi ruinele, dar şi „lacul atomic“, format într-un crater rezultat dintr-o explozie realizată în 1965. Acesta are un diametru de 400 de metri şi o adâncime de 100 de metri şi este în continuare radioactiv. Uniunea Sovietică a efectuat la Semipalatinsk 456 de teste nucleare, iar impactul real al radiaţiilor a fost ascuns mulţi ani.

Desţelenirea stepei cu tancul

Kazahstanul este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, beneficiind acum de programele comuniste de „desţelenire a stepei“.  După cel de-al Doilea Război Mondial, desţelenirea s-a făcut cu tancul, renunţând pur şi simplu la turelă şi armament şi legând pluguri imense de tancuri pentru a ara stepa. Acum, Kazahstanul are 14 milioane de hectare arabile, iar pentru acest an autorităţile au estimat o producţie-record de 20-21 milioane de tone de grâu. Alături de Rusia şi Ucraina, dar şi Argentina, Kazahstanul este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu.

Benzină din ţiţei kazah

Aproximativ 25% din carburanţii consumaţi în România provin din ţiţei kazah. Rompetrol este la momentul actual al doilea mare distribuitor de carburanţi din ţara noastră, cu 450 de benzinării, după Petrom, care deţine 545 de staţii, dintre care 386 sub propriul brand şi 159 sub cel al OMV. În luna februarie, Azamat Zhangulov, vicepreşedintele al Rompetrol Group, declara, într-un interviu pentru Bloomberg, că societatea vrea să deschidă aproximativ 150 de staţii noi în România şi alte 200 în Bulgaria, Georgia şi Republica Moldova.  

Astana va găzdui Expo 2017

Astana, capitala Kazahstanului, va găzdui expoziţia mondială Expo 2017. Tema expoziţiei este „Energia Viitorului“, iar peste 100 de state şi 10 organizaţii internaţionale sunt aşteptate să participe. De asemenea, între două şi trei milioane de turişti sunt aşteptaţi, majoritatea din China. Pavilioanele vor avea 25 de hectare, iar o infrastructură imensă va fi construită pentru a fi pusă la dispoziţia turiştilor şi reprezentanţilor companiilor. Un număr de 49 de companii de pe întreg mapamondul, inclusiv 20 de Kazahstan, au intrat în cursă pentru a proiecta orăşelul Expo 2017. Lucrările de construcţie sunt aşteptate să înceapă în luna aprilie 2014.