Economist: Nu poţi să dublezi pensiile în trei ani. Înseamnă doar că rostogoleşti datoriile în viitor. Ne apropiem de modelul unei ţări bananiere

Actuala politică bugetară are două consecinţe importante, ambele negative, care pun în pericol nu doar economia ţării, ci şi bunăstarea viitoare, prin împrumuturile succesive ale Executivului pentru plata salariilor şi a pensiilor nefăcându-se altceva decât să se supraîndatoreze guvernele viitoare, consideră economistul Bogdan Glăvan.

„Actuala politică bugetară are două consecinţe importante, însă doar una din ele este larg discutată.

1. Când guvernul se împrumută pentru a plăti salarii şi pensii, spectrul unei crize bugetare devine din ce în ce mai clar. Nu poţi să rostogoleşti datoriile în viitor la nesfârşit. Nu poţi să dublezi pensiile în 3 ani. E aritmetică simplă. Guvernul nu face decât să dea foc bugetului să paseze focul viitoarei guvernări care, inevitabil, va trebui să stabilizeze finanţele publice.

2. Mutarea resurselor dinspre investiţii către consum, ba chiar stimularea artificială a consumului prin banii ieftini aruncaţi cu voioşie în economie determină erodarea bazei de capital a societăţii şi imprimă un efect de pauperizare. Aici nu mă refer doar la faptul că autorităţile publice nu investesc şi pică peste noi şcolile, se rup liniile de tramvai etc. 

Mă refer la faptul că activitatea economică privată este deturnată de la producţia de bunuri de capital şi investiţii către activităţi care satisfac direct exuberanţa consumeristă a publicului. Creşte turismul, cresc serviciile, se vinde benzina, dar toate astea doar fiindcă oamenii sparg banii, banii pe care i-au primit atât de uşor. 

Cu dobânzi real negative de doi ani de zile economisirea este subminată, lumea este stimulată să se îndatoreze precum în anii de boom, dar nu pentru a ridica fabrici sau pentru a investi în cercetare, ci pentru a cumpăra ultimul model de Mercedes. S-a pus în mişcare un proces de decapitalizare a economiei, de parcă întreprinderile noastre nu ar fi fost oricum slab capitalizate. 

Această deturnare artificială a resurselor dinspre investiţii către consum nu se vede într-o imagine contabilă simplă, precum execuţia bugetară, dar ea este o consecinţă mai gravă a politicii disperate cu care un grup de bandiţi politici încearcă să se menţină la putere. 

Ea ne trage departe de modelul dragonilor asiatici care au reuşit un remarcabil proces de convergenţă şi ne ţine aproape de modelul de ţară bananieră”, a scris economistul Bogdan Glăvan, pe pagina sa de Facebook.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în iulie 2019, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,21 miliarde de lei, din care 300 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 3,4 miliarde de lei prin noi emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 510 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Faţă de luna iunie, împrumuturile programate de MFP în iulie sunt mai mici cu 215 milioane de lei, respectiv cu 4,86%. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. 

Finanţele au nevoie să împrumute în acest an 72 miliarde lei pentru a asigura necesarul de finanţare.