Analiză Dolarul slăbește și aurul explodează la nivel mondial — cum se pot proteja românii de volatilitatea valutară
0Scăderea semnificativă a dolarului în raport cu alte monede, salutată cu entuziasm de Donald Trump, poate crea mari probleme companiilor care au activități de import-export, inclusiv celor românești. Specialiștii contactați de „Adevărul” au explicat care sunt pârghiile cu ajutorul cărora își pot proteja românii afacerile de deprecierea dolarului.
Dolarul a suferit cea mai profundă scădere într-o singură zi de la introducerea tarifelor vamale de anul trecut, după ce Trump a declarat că nu crede că moneda s-a slăbit excesiv, scrie Bloomberg. Indicele dolarului Bloomberg a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani în tranzacțiile de la New York, înainte de a atenua o parte din scăderile din Asia. Prăbușirea dolarului a contribuit la împingerea atât a euro, cât și a lirei sterline la cele mai ridicate niveluri din 2021, în timp ce francul elvețian a atins cel mai înalt nivel din 2015. În Asia, wonul sud-coreean și ringgitul malaezian au condus creșterile față de moneda americană. Aurul a crescut la un nou record la nivel mondial, peste 5.250 de dolari pe uncie.
Ulterior, economistul american Peter Schiff a afirmat că scumpirea accelerată a prețului aurului și implicit prăbușirea dolarului semnalează apropierea unei crize crunte, argumentând că inflația crește, în timp ce dolarul american pierde la nivel global.
„Depindem de lume. Ne furnizează bunurile pe care nu le producem. Ne împrumută banii pe care nu îi economisim. Trump o înțelege invers. Economia mondială nu funcționează datorită nouă - economia noastră funcționează datorită lumii”, a spus Schiff.
„Avem o economie disfuncțională, bazată pe creditul de consum, care se bazează pe statutul de monedă de rezervă al dolarului american, iar lumea trage acum covorul de sub picioarele SUA. Dolarul se va prăbuși. Dolarul va fi înlocuit de aur”.
Cum se apără românii de fluctuațiile valutare
Întrebați ce influențe vor avea aceste turbulențe asupra afacerilor care se ocupă de import-export în România, analiștii au enumerat câteva modalități care îi pot proteja pe români.
„Într-o economie globală în care tot mai multe afaceri se întind pe mai multe piețe, iar plățile se fac în dolari sau euro, volatilitatea fluxului de schimb valutar sau măsurile tactice ale băncilor centrale influențează deciziile de business”, au explicat analiștii pentru „Adevărul”.
Potrivit unui studiu Revolut Business realizat în decembrie 2025 în rândul factorilor de decizie și al antreprenorilor români, riscul volatilității valutare era menționat de 9,3% dintre respondenții din eșantion, iar procentul creștea la 15% pentru directorii financiari (CFO). De asemenea, un procent superior mediei răspunsurilor (14%) a fost remarcat, în studiul amintit, și printre factorii de decizie din companiile cu 50-1000 de angajați. Putem concluziona că firmele mijlocii se consideră mai expuse la riscurile aduse de volatilitatea cursului de schimb decât firmele mari.
„Volatilitatea actuală a pieței este puțin probabil să fie un semnal al unui moment euro global, ci mai degrabă o corecție mecanică. În timp ce Fed a urmărit un ciclu de relaxare de șase luni, BCE a menținut o abordare mai prudentă, reducând în cele din urmă atractivitatea randamentului în dolari americani față de euro. Vedem acum o creștere a activelor denominate în EUR, produsele noastre de economii înregistrând o creștere de 20% de la o lună la alta ca urmare a acestei decizii", a declarat pentru „Adevărul” Victor Mascha, Directorul Trezoreriei la Revolut Business.
„Incertitudinea sporită din SUA i-a făcut pe investitori mai precauți în a-și păstra toți banii în dolari americani, realocând probabil capital în euro pentru a atenua riscul. Vedem semne timpurii că statutul dolarului ca etalon de aur evoluează; într-o piață în care un singur tweet poate declanșa schimbări masive, diversificarea și monitorizarea pieței sunt mai importante ca niciodată", a adăugat el.
Cum influențează aceste fluctuații business-urile și companiile
Așa cum reiese din studiul menționat mai sus, companiile medii par mai expuse la riscul volatilității. Cu cât o companie derulează operațiuni pe mai multe piețe, mai ales cu furnizori dependenți de dolari sau euro, cu atât expunerea crește. Cei care derulează relații comerciale la nivel global știu că există anumite produse financiare pe care băncile le pun la dispoziția clienților B2B (adică tranzacții între companii, nu către consumatorul final) pentru a-și proteja fluxurile monetare de astfel de oscilații.
Având în vedere că în această săptămână dolarul a atins cel mai mic nivel din ultimii 4 ani raportat la euro și leu și este cotat în prezent în intervalul 4,25-4,26 lei, vedem un interes sporit al importatorilor români care desfășoară operațiuni comerciale prin intermediul USD pentru produsul FX Forward (contracte de schimb valutar la termen), a explicat analistul Revolut Iulian Boia, precizând că prin contractele de tip FX Forward, antreprenorii își pot proteja afacerile de oscilațiile de curs valutar, înghețând rata de schimb pentru 12 sau 24 de luni. Acest instrument financiar este utilizat în principal de companii pentru a elimina riscul valutar și pentru a bloca un curs sigur pentru tranzacții internaționale viitoare, indiferent de volatilitatea pieței. Companiile importatoare/exportatoare folosesc aceste contracte pentru a-și securiza bugetele și marjele de profit, cunoscând exact cât vor plăti sau încasa la o anumită dată, eliminând surprizele neplăcute legate de evoluția cursului valutar.
„E un instrument ușor de accesat din platforma noastră digitală, clienții noștri au posibilitatea de a deschide contracte Forward standard în valoare de până la 500.000 euro (echivalent in diferite valute), iar echipa noastră de specialiști poate oferi asistență personalizată.
În aceste zile, cererea principală vine de la firme românești care importă produse și echipamente tehnologice din Asia, SUA sau materii prime din Africa sau America Latină și au nevoie să plătească facturi in dolari. Vedem deci adaptarea antreprenorilor români la acest context de piață, spre deosebire de anul 2025 când majoritatea contractelor Forward au fost realizate cu firme care aveau încasări în euro și doreau să securizeze un curs pentru anul 2026 sau 2027 (în principal companii de software, exportatori de echipamente și materii agricole sau investitori internaționali care finanțau operațiunile locale în EUR)”, a mai explicat Iulian Boia.