Doar 13% dintre europeni muncesc după pensionare: în ce țări lucrează cei mai mulți și cum e în România
0Majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au încetat să mai lucreze şi doar 13% dintre acestea au continuat să muncească, fie din dorința de a avea activitate, fie pentru a-și rotunji veniturile.
Datele privind sondajul EU-LFS realizat în 2023, majoritatea oamenilor nu au lucrat (22,4%) sau au încetat să lucreze (64,7%) în UE în timpul celor 6 luni de la primirea primei pensii pentru limită de vârstă. Doar 13% au continuat să lucreze, anunță Eurostat.
Printre cei care au continuat să lucreze, aproximativ jumătate muncesc în același loc de muncă ca înainte de pensionare, cealaltă jumătate preferând schimbarea locului de muncă, sau cu ore mai puține.
Cea mai mare pondere a persoanelor care au continuat să lucreze s-au înregistrat în țările baltice, Estonia (54,9%), Letonia (44,2%) și Lituania (43,7%), în timp ce cea mai mică pondere s-au înregistrat în România (1,7%), Grecia (4,2%). ) și Spania (4,9%).
Principalele motive pentru care oamenii au continuat să lucreze după ce au primit o pensie pentru limită de vârstă au fost faptul că le-a plăcut să muncească și să fie productivi (declarat de 36,3% dintre oameni) sau au făcut acest lucru din cauza necesității financiare (28,6%).
Dorința de a menține integrarea socială (11,2%) și atractivitatea financiară a muncii (9,1%) au fost, de asemenea, menționate drept motive pentru a continua să lucreze. O proporție mai mică, 3,5%, a continuat să lucreze deoarece partenerul lor era încă angajat.
Danemarca (61,0%), Țările de Jos (59,6%) și Italia (51,7%) au avut cea mai mare proporție de oameni care au continuat să lucreze pentru că le-a plăcut. În schimb, cea mai mică proporție de persoane care au raportat acest motiv a fost în Spania (17,9%), Cipru (19,1%) și Slovacia (20,4%).
Pe de altă parte, necesitatea financiară a fost principalul motiv pentru a continua să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), în timp ce Suedia (9,4%), Cehia (12,4%) și Luxemburg (14,4%). %) a înregistrat cea mai mică pondere.
Pe de altă parte, Croația și România au avut cele mai scăzute rate de ocupare în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani, cu mai puțin de 40% dintre persoanele din această grupă de vârstă angajați. Dintre grupa de vârstă 60-74 de ani, Luxemburg și România au avut cele mai scăzute rate de ocupare, cu mai puțin de 15% dintre persoane angajate.
În schimb, unele țări au avut cote foarte scăzute de angajați cu pensii, ceea ce indică faptul că primirea pensiei marchează adesea sfârșitul vieții profesionale în aceste țări. În Spania, Grecia și România, ponderea angajaților cu pensii a fost mai mică de 1% în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50-74 de ani și mai puțin de 1,5% în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 60-74 de ani. Acest lucru sugerează că în aceste țări, pensionarii tind să înceteze să lucreze și să se pensioneze complet, mai degrabă decât să continue să lucreze într-o anumită calitate.