Contabilii, așa cum îi știm, nu vor mai exista. Ce alte meserii sunt în pericol

Inteligența artificială schimbă radical profesia contabilă din România. Softurile moderne deja preiau sarcinile mecanice — extrag facturi, completează automat registre contabile și generează rapoarte financiare fără intervenția omului.

Specialiștii avertizează că rolul contabilului așa cum îl știm azi va dispărea curând. În locul „operatorilor de date” apar consultanți financiari, care interpretează informațiile oferite de inteligența artificială și le transformă în decizii strategice pentru antreprenori.

Astfel, România intră oficial în era „contabilului viitorului” — un profesionist digital, asistat de tehnologie și inteligență artificială, conectat la realitățile economice și la nevoile antreprenorilor.

Cu peste 600 de modificări legislative doar în ultimii doi ani, profesia contabilă din România are nevoie de tehnologie, formare și parteneriate strategice pentru a face față volumului de schimbări și cerințelor de conformitate.

„Contabilul nu va mai scrie date, ci le va interpreta și transforma în informații valoroase pentru decizie. Rolul său se mută spre analiză financiară, consultant fiscal și strategic, partener de decizie pentru management și advisory pentru investiții și dezvoltare. Vorbim despre o profesie care devine un partener de încredere al antreprenorului, oferind interpretări, nu tabele. În viitorul apropiat, tot mai mulți contabili din România vor lucra project-based sau ca CFO externalizați, oferind consultanță strategică și planificare financiară, nu doar servicii contabile clasice”, a declarat pentru „Adevărul” Roxana Epure, CEO NextUp.

Un pas important pentru contabil

În România, profesia trece printr-o schimbare majoră: de la percepția de „operator de date”, spre rolul consultativ și analitic. Adoptarea e-Factura, SPV ANAF, SAF-T și a soluțiilor ERP moderne accelerează această tranziție.

„Pe măsură ce tehnologiile de IA și automatizare avansează rapid, acestea transformă practicile contabile tradiționale, mutând rolul contabililor de la sarcini de rutină, repetitive, la servicii mai strategice, cu valoare adăugată. Integrarea IA în contabilitate îmbunătățește procese precum raportarea financiară, detectarea fraudelor și analiza costurilor prin automatizarea sarcinilor care necesită multă muncă și oferind informații în timp real, bazate pe date. De altfel, un studiu recent subliniază nevoia critică de utilizare responsabilă a IA, subliniind importanța transparenței, securității datelor și conformității cu standardele de reglementare”, au declarat reprezentanții CECCAR, organizația profesională care reprezintă peste 40.000 de contabili și experți contabili la nivel național.

Ce poate și ce nu poate face AI-ul (inteligența artificială)

AI-ul nu înlocuiește profesia, ci eliberează contabilul de sarcinile mecanice.

Lucruri pe care AI deja le face foarte bine sunt: preluarea automată a facturilor și documentelor (OCR, RPA, API-uri); reconcilierea automată bancară și contabilă; verificarea conformității legislative (reguli, cote, termene); clasificarea tranzacțiilor și raportarea automată (SAF-T, e-Factura); predicții și analize financiare (cash flow, scenarii, bugete); emiterea de alerte proactive pentru erori, riscuri, termene-limită.

Abilități ale contabilului pe care inteligența artificială nu le poate înlocui sunt: înțelegerea contextului de business și a intențiilor antreprenorului; consiliere strategică: cum optimizezi fiscal, cum reduci riscuri; comunicarea și interpretarea datelor către oameni non-tehnici; judecata profesională și etica deciziei (nu doar algoritmică); navigarea schimbărilor legislative și adaptarea regulilor la realitate; relația de încredere cu clientul – AI nu oferă empatie și responsabilitate.

Joburi cu risc de a fi înlocuite

Joburi cu risc mare de a fi înlocuite (automatizabile 70–100%) sunt următoarele:

• Operatori de date / introducere facturi / funcționari administrativi – deja preluate de softuri ERP și roboți RPA.

• Casieri, lucrători în call-center, agenți suport clienți – chatboți și voicebot-uri pot răspunde 24/7, cu acuratețe mare.

• Analiști juniori / contabili primari – sistemele AI procesează documente contabile, recunosc facturi, generează rapoarte.

• Operatori în logistică și transport – AI optimizează rute, livrează drone și gestionează depozite automat.

• Secretare / asistenți personali de birou – asistenții virtuali programează întâlniri, trimit e-mailuri, organizează calendare.

• Traducători de texte simple / redactori tehnici – traducerea automată neurală (DeepL, ChatGPT, Gemini etc.) este deja la nivel nativ.

Joburi cu risc mediu (AI-ul schimbă, dar nu elimină complet rolul) sunt sarcinile repetitive, dar omul rămâne esențial pentru decizii, empatie și context:

• Contabili și auditori – automatizare masivă a procesării, dar crește cererea de consultanți financiari strategici.

• Recrutori / HR – AI filtrează CV-uri și face pre-interviuri, dar decizia finală cere intuiție umană.

• Jurnaliști și copywriteri – AI generează drafturi, dar nu poate crea unghiuri de impact sau storytelling autentic.

• Profesori și traineri – platformele adaptive personalizează învățarea, dar profesorul devine mentor, nu „transmițător de informații”.

• Arhitecți și designeri – AI generează schițe și simulări, dar estetica și inovația rămân umane.

Joburi cu risc redus (AI-ul doar asistă, nu înlocuiește) sunt cele unde este nevoie de empatie, judecată, prezență fizică sau leadership:

• Medici, psihologi, terapeuți – AI ajută la diagnostic, dar relația umană rămâne de neînlocuit.

• Avocați și judecători – AI poate analiza jurisprudență, dar nu poate decide moral și contextual.

• Manageri și antreprenori – AI oferă date, omul decide direcția.

• Meserii tehnice și de teren – electricieni, instalatori, constructori, mecanici – greu de automatizat complet.

• Creatori, artiști, regizori – AI poate inspira, dar nu poate înlocui sensibilitatea și autenticitatea artistică.