Consiliul Fiscal confirmă: bugetul pe 2025 a fost supraestimat. Negrescu: „Trăim pe datorie”

Consiliul Fiscal confirmă că bugetul pe 2025 a fost construit pe venituri supraestimate și cheltuieli ascunse. Deficitul real urcă la 8,4% din PIB. Adrian Negrescu avertizează: România trece prin cea mai gravă criză bugetară din ultimii 15 ani.

Consiliul Fiscal confirmă că bugetul pe 2025 al guvernului Ciolacu 2 a fost construit pe venituri supraestimate și cheltuieli ascunse. Rectificarea bugetară ridică deficitul la 8,4% din PIB, dar instituția avertizează că vulnerabilitățile rămân mari și că fără corecții deficitul real ar fi depășit 9%. Analistul financiar Adrian Negrescu explică pentru „Adevărul” de ce România „trăiește pe datorie” și ce riscuri majore se conturează în economie.

Consiliul Fiscal, într-o opinie recentă asupra rectificării bugetare, notează că ținta inițială de deficit de 7,04% a fost „departe de realitate”, pentru că veniturile au fost supraestimate deliberat, iar cheltuielile subevaluate. „Fără măsuri de corecție, deficitul ar fi putut ajunge la 9% din PIB”, arată documentul. Ținta revizuită pentru 2025 este de 8,4%, iar pentru 2026 în jur de 6,5%.

Adrian Negrescu spune că situația actuală este rezultatul unui buget „cu iz SF, construit pe criterii electorale și care n-a ținut cont de realitatea economică”. În opinia lui, „deficitul de 8,4%, echivalentul a peste 31 de miliarde de euro, este rezultatul unui adevărat sabotaj economic, a unui comportament administrativ inconștient”.

Consiliul Fiscal atrage atenția și asupra nivelului extrem de scăzut al veniturilor fiscale. România a colectat în 2024 doar 28,8% din PIB, cel mai mic nivel din regiune, comparativ cu 35% în Cehia și Ungaria, 37,5% în Polonia și 40,1% media UE. După cum spune analistul, singura cale realistă este digitalizarea: „Soluția este să duci economia cât mai mult spre plăți electronice și facturare electronică. Doar reducând evaziunea poți să crești veniturile. Spațiul pentru taxe majorate s-a epuizat, mediul de afaceri nu mai poate suporta.”

O altă problemă majoră, semnalată și de CF, o reprezintă presiunea cheltuielilor cu pensiile și salariile. „Pensiile au ajuns să coste peste 200 de miliarde de lei, în timp ce din taxele salariale se strâng maximum 120-130 de miliarde. Restul se acoperă prin împrumuturi, ceea ce este devastator. Avem o bombă cu ceas: peste 1,6 milioane de «decreței» urmează să iasă la pensie în următorul deceniu”, avertizează Negrescu.

Consiliul Fiscal amintește și problema „deficitelor gemene”, cu un deficit extern de peste 8% din PIB. Negrescu explică mecanismul: „Importăm mai mult pentru că am lovit mediul de afaceri românesc. Taxe crescute de cinci ori în patru ani, cel mai scump curent electric din UE, salarii forțate să crească de patru ori în trei ani. Produsele românești au devenit mai scumpe decât cele de import. Dacă nu reducem taxele și nu stimulăm firmele, dependența de importuri va exploda.”

Un alt avertisment major al Consiliului Fiscal se referă la riscul de retrogradare a ratingului de țară. Agențiile internaționale au menținut România la limita investment grade, dar credibilitatea rămâne fragilă. „Credibilitatea României atârnă de un fir de ață. O eventuală cădere a guvernului ar duce direct în junk. Consecințele ar fi dobânzi mai mari, acces mai greu la finanțare și pierderea încrederii piețelor”, subliniază Negrescu.