Analiză „Companiile de stat nu sunt ale poporului, ci ale unei găști de politicieni care le mulg ca pe niște vaci”. Economistul Cristian Păun desființează reforma
0Reforma celor 22 de companii de stat, aprobată joi de Guvern, este catalogată drept «insuficientă și ezitantă» de către economistul Cristian Păun. Într-o analiză pentru „Adevărul”, profesorul ASE atrage atenția că, prin acest demers incomplet, România nu face decât să irosească timp critic.
Guvernul aprobat joi un raport întocmit de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, care propune soluții pentru restructurarea a 22 de companii de stat. Opt dintre acestea ar urma să fie închise, Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank vor fi listate pe piața de capital pachete minoritare de acțiuni, în timp ce altele vor intra în procese de redresare operațională.
Raportul clasifică cele 22 de companii în șase categorii, fiecare cu un tip specific de intervenție. Infrastructura critică (ELCEN, Oil Terminal, CFR SA) rămâne sub umbrela statului, dar cu reforme de structură obligatorii. Companiile aflate în categoria „decizie strategică" (MINVEST, REMIN, Avioane Craiova, Romaero) sunt în zone sensibile industrial și militar. Altele urmează să fie absorbite prin fuziune, să fie redresate operațional sau să fie lichidate.
Urgențele reale sunt în 2026. TAROM are termen 30 aprilie pentru identificarea unui partener strategic (20-49%) sau pentru exit ordonat, după ce Comisia Europeană a decis că nu mai pot exista injecții de capital de stat după 31 decembrie 2026 timp de cel puțin zece ani. CFR Marfă intră în faliment pe 31 mai dacă nu se ia o decizie, acumulând în continuare datorii fără nicio recuperare de valoare. Romaero are votul creditorilor pe 15 mai, iar eșecul planului de reorganizare înseamnă pierderea certificărilor EASA și FAA. Avioane Craiova riscă penalități contractuale față de Ministerul Apărării de 10-12 milioane de euro, executorii imediat fără un acord bilateral.
Raportul mai indică și potențialul financiar al listărilor: primele trei tranzacții prioritare pot genera între 3 și 8 miliarde de lei la bugetul de stat, la capitalizările bursiere din martie 2026. O ofertă secundară de 5-10% la Hidroelectrica ar aduce 3,1-6,2 miliarde de lei, una de 5-7% la Romgaz ar genera 2,2-3,1 miliarde de lei, iar un IPO la CEC Bank rămâne de cuantificat printr-un studiu de fezabilitate.
„Este mai degrabă un exercițiu didactico-pedagogic"
În schimb, profesorul universitar de economie Cristian Păun consideră că restructurările anunțate de Guvern sunt insuficiente, subliniind că doar privatizarea reală prin piața de capital poate opri hemoragia banilor publici.
„Mie mi se pare mai degrabă un fel de exercițiu didactico-pedagogic, în loc să fie un demers cu adevărat de reformare a companiilor de stat. În primul rând, numărul e redus, douăzeci și două de companii, prin comparație cu peste o mie cinci sute câte avem. Deci e o glumă proastă să vii să spui că rezolvi problema companiilor de stat cu doar douăzeci și două dintre ele. Faptul că nu mergi pe privatizarea lor integrală acum și spui că le vei lista pe bursă, dar nu acum, pachete minoritare, dar nu acum, arată mai degrabă un comportament ezitant și o abordare ezitantă, ceea ce nu se face”, este de părere Cristian Păun.
Păun subliniază că listarea pe bursă nu este un proces lung sau complicat, dacă există voință politică.
„Listarea pe bursă se poate face în maxim o lună cu ajutorul unor profesioniști ai pieței de capital care pot lansa IPO-urile fără nicio problemă, iar piața de capital abia așteaptă să primească spre tranzacționare aceste companii. Sigur că poți îmbunătăți și legislația, ca să dai mai multă libertate fondurilor de pensii Pilon II, administratorilor acestor fonduri, să investească nu în titluri de stat, ci în companiile de stat din România. Astfel, noi vom avea pensia formată din participările și capitalizările acestor companii de stat."
CFR Marfă, modelul care ar trebui replicat
Profesorul punctează că unele companii sunt pur și simplu irecuperabile, iar decizia în cazul CFR Marfă, propusă spre faliment, ar trebui replicată.
„Sunt companii care au datorii foarte mari și care trebuie închise. Azi se vedea modelul CFR Marfă. Nu mai poți să mergi mai departe cu o astfel de companie, care e clar că nu reușește să devină rentabilă din punct de vedere economic. Iar concurenții privați din piață pare că se descurcă mult mai bine, mult mai punctual și reușesc să facă profit, ceea ce CFR Marfă nu mai face de mult. Deci aici cu siguranță modelul trebuie replicat la mult mai multe companii de stat. Sunt găuri negre pentru noi. Banii de școli, de infrastructură, de spitale merg către aceste companii", arată economistul
„Nu sunt ale poporului, sunt ale unei găști de politicieni"
Profesorul demontează argumentul clasic potrivit căruia companiile de stat ar fi ale tuturor românilor și că privatizarea le-ar sustrage din proprietatea publică.
„Menținerea acestor companii în siajul politic nu este deloc de bun augur. Adică ideea asta că o să facem restructurare la companii, că vom aduce un management mai privat decât am adus până acum, că vom rupe politic aceste companii și vom aduce niște experți independenți... Asta este o poveste nemuritoare în România și nu cred că va avea vreodată succes. Până la urmă, n-ai cum să copiezi ceea ce se întâmplă în privat în companiile de stat, atâta timp cât proprietatea rămâne a statului. Proprietatea statului este problematică, pentru că în același timp, aceste companii sunt ale noastre, ale tuturor și ale nimănui. De fapt, toți cei care se opun astăzi privatizării, mai ales politicienii, nu fac altceva decât să pledeze pentru păstrarea acestor companii în controlul lor. Ele nu sunt ale poporului astăzi, nu sunt ale statului român astăzi, sunt ale unei găști de politicieni care le mulg ca pe niște vaci de muls."
„Nu există companii strategice. Asta este o vrăjeală"
Invocat în repetate rânduri ca obstacol pentru privatizare, argumentul strategic nu este valabil nici măcar în ceea privește marile companii din sectorul energetic, care în opinia lui Cristian Păun pot oricând fi naționalizate, în cazul unei amenințări majore la adresa securității naționale.
„Nu există așa ceva. Asta este o vrăjeală cu companii strategice. Dacă sunt strategice, nu e nicio problemă să le privatizezi prin bursă. Dacă sunt monopol natural, nu e nicio problemă să le privatizezi prin bursă. Vino și fă niște reguli astfel încât nimeni să nu poată să dețină dintr-un monopol, dintr-o companie strategică, mai mult de o bucățică foarte mică din ea. Astfel previi posibilitatea ca cineva să controleze semnificativ aceste companii. Și ai foarte mare grijă cine poate fi acționar. Prin legislație poți controla acest aspect și poți stabili niște reguli de transparență de așa natură încât să protejezi interesele strategice ale acestor companii și, pe de altă parte, să protejezi și investitorii minoritari. Gândiți-vă că eu acum sunt acționar la Rheinmetall în Germania, companie strategică care produce arme. De ce n-ar fi la fel și pentru orice companie din România? De ce în alte țări se poate și de ce la noi există mereu această poveste? Aceste companii nu pleacă nicăieri în caz de război. În caz de calamitate, aceste companii pot fi automat naționalizate, adică ele nu pleacă nicăieri", spune profesorul de economie.
Elcen cu Termoenergetica: „Aceeași Mărie, cu altă pălărie"
În opinia sa, nici fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica, prezentată ca o soluție pentru echilibrarea sistemului de energie termică din București, nu va genera beneficii notabile atâta timp cât statul va fi implicat în administrare.
„Asta este o prostie. Mai înainte le-am despărțit, iar acum le fuzionăm? Astea nu au cum să ducă pe termen lung la ceva bun. E aceeași Mărie, dar cu altă pălărie. Până la urmă, problema nu e cum le lipești sau cum le separi, că nu asta eficientizează compania. E clar că această fuziune Elcen cu Termoenergetica e făcută să ascundă de fapt pierderile imense pe care le generează acest sistem anacronic de termoficare.", spune Cristian Păun.