Cele mai importante prevederi din noua lege a salarizării unitare. Cum funcționează grila cu 12 grade și coeficienți de la 1 la 8

Noua lege a salarizării unitare schimbă modul în care sunt calculate salariile în sistemul bugetar și introduce o structură unică de evaluare pentru toate funcțiile din sectorul public. Reforma este unul dintre jaloanele importante asumate de România prin PNRR și urmărește reducerea diferențelor salariale dintre instituții și domenii.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui sistem unitar de ierarhizare a funcțiilor. Toate posturile din sectorul bugetar vor fi evaluate după o metodă analitică bazată pe mai multe criterii: nivelul de cunoștințe și experiență, complexitatea activității, impactul deciziilor, capacitatea de coordonare, comunicarea, condițiile de muncă și incompatibilitățile specifice funcției.

Evaluarea va determina poziționarea fiecărei funcții într-o grilă cu 12 grade salariale. Fiecare grad va avea un interval de coeficienți salariali, pornind de la coeficientul 1 pentru funcțiile cu cea mai mică responsabilitate și ajungând până la coeficientul 8 pentru funcțiile cu cea mai mare responsabilitate din stat.

Salariile vor fi calculate prin înmulțirea acestor coeficienți cu o valoare de referință stabilită anual de Guvern. Valoarea de referință va fi propusă de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor și va depinde de evoluția economiei și de limitele bugetare. Legea prevede că majorările cheltuielilor salariale nu pot depăși ritmul de creștere nominală a PIB-ului.

„Valoarea de referință, ca să ne încadrăm într-o anvelopă de 8 miliarde, este de 4.100 lei. Este elementul care va asigura predictibilitatea creșterii salariale în viitor. Această valoare de referință va crește ca urmare a două lucruri care se pot întâmpla. Primul va fi creșterea PIB, dacă crește PIB nominal, există spațiu să crești salariile în sectorul public, dar nu este o condiționare să crești salariile cu 6% dacă PIB crește cu 6%. Condiționarea este în sens invers: dacă nu ai creștere PIB de 6%, nu are cum să îți crească salariul cu 6%”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.

Fiecărui grad salarial îi corespunde un interval de coeficienți, după cum urmează:

Noua structură salarială introduce și șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție. Acestea se acordă progresiv în funcție de anii lucrați. Prima majorare apare după trei ani de muncă și este de 7,5%, iar ulterior se acordă creșteri suplimentare pentru tranșele de vechime de peste 5, 10, 15 și 20 de ani.

Pentru funcțiile de conducere, gradația de vechime este inclusă direct în salariu la nivel maxim. În cazul managerilor de nivel superior, salariile vor putea fi stabilite în funcție de responsabilitate, complexitate și impactul deciziilor.

Legea stabilește și faptul că niciun salariu din sectorul public nu poate fi sub salariul minim brut pe țară. Dacă rezultatul calculului salarial este sub nivelul salariului minim, angajatul va primi automat salariul minim garantat.

Exemplu de calcul

Ministrul a exemplificat calculul pentru salariul președintelui României care va beneficia, conform noii grile de salarizare de coeficientul 8, acesta fiind cel mai mare și care nu ar trebui să fie depășit ca nivel de niciun alt bugetar.

„Pornind de la nivelul de referință de 4.100 lei, înmulțit cu 8 rezultă un salariu brut de 32.800 de lei, circa 19.200 de lei net, care este mai mare decât este în prezent salariul președintelui României”, a spus ministrul.

Gradațiile corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă

(Fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 6 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică, funcţiilor de conducere și funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici pentru care gradaţia este inclusă în salariul de bază/indemnizaţia lunară prevăzute pentru aceste funcţii în anexele nr. I - IX, precum şi cu excepția personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Tranșele de vechime în muncă în funcție de care se acordă cele 6 gradații, precum și cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază/indemnizația de încadrare avute la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în acestea, sunt următoarele:

a) gradația 0 - până la 3 ani;

b) gradația 1 - de la 3 ani la 5 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;

c) gradația 2 - de la 5 ani la 10 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;

d) gradația 3 - de la 10 ani la 15 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;

e) gradația 4 - de la 15 ani la 20 de ani - și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;

f) gradația 5 - peste 20 de ani - și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare.

(4) Gradația obținută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile de acordare.

(5) Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază/indemnizația de încadrare se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin.(3), corespunzător gradației deținute.

(6) Pentru acordarea gradației corespunzătoare tranșei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.