Video Autostrada Transilvania, calendarul inaugurărilor: cel puțin 68 de kilometri între Cluj și Oradea, gata în 2026

Cel puțin 68 de kilometri din Autostrada Transilvania, între Cluj - Napoca și Oradea, ar putea fi deschiși traficului în 2026. Unele estimări vizează chiar finalizarea a încă unui tronson, din autostrada începută în anii 2000 în nord-vestul României.

Autostrada Transilvania (A3) va rămâne în șantier cel puțin până în anul 2031, însă anul 2026 ar putea aduce finalizarea a aproape circa 70 de kilometri între Cluj-Napoca și Oradea. Două tronsoane au termen de finalizare în acest an, dar finalizarea altuia ar putea fi grăbită.

Lucrările la primele sectoare ale Autostrăzii Transilvania (A3), proiectată să lege Brașovul de Vama Borș și nord-vestul României, au început în 2004, în urma unui contract atribuit de statul român la începutul anilor 2000 companiei Bechtel.

Autostrada Transilvania, gata pe jumătate

Planurile inițiale vizau construirea unei autostrăzi de peste 400 de kilometri, care urma să traverseze orașele Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea. Autostrada A3 era completată de tronsoanele A3 București – Brașov.

Între timp, segmentul Brașov – Târgu Mureș a fost eliminat din planurile inițiale ale autostrăzii, fiind înlocuit cu Autostrada Sebeș – Turda (A10).

La 1 decembrie 2009 au fost deschiși circulației primii 42 de kilometri ai autostrăzii, între Turda și Cluj-Napoca, până în zona localității Gilău, iar în anii următori au fost finalizate secțiunile dintre Târgu Mureș și Cluj-Napoca. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt între Târgu Mureș și Cluj-Napoca (Nădășelu) pe o distanță de aproximativ 113 kilometri.

Pe ruta Cluj-Napoca (Gilău) – Oradea (Vama Borș), cu o lungime de 167 de kilometri, lucrările la unele secțiuni au început încă din 2004, iar în ultimii ani au fost deschise circulației trei secțiuni din județele Cluj și Bihor, care însumează aproximativ 30 de kilometri. Acestea sunt: Gilău – Nădășelu (9,5 kilometri), Nușfalău – Suplacu de Barcău (13,6 kilometri) și Biharia – Borș (5,4 kilometri).

Drumul de mare viteză din nord-vestul României va fi finalizat complet cel mai devreme în 2031, odată cu finalizarea celor două segmente din Sălaj, cu o lungime totală de aproximativ 40 de kilometri, care includ tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri. Acestea sunt Poarta Sălajului – Zalău (15,1 kilometri) și Zalău – Nușfalău (25,8 kilometri).

Drum mai rapid între Cluj și Oradea

În 2026, drumul dintre Cluj-Napoca și Oradea va fi scurtat odată cu deschiderea altor secțiuni din Autostrada Transilvania.

„Pe Autostrada Transilvania (A3) deschidem încă 68 de kilometri. Vom avea 200 de kilometri de autostradă între Târgu Mureș și frontiera cu Ungaria (Borș)”, informa recent Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

În 2026 este așteptată deschiderea a aproximativ 40 de kilometri din Autostrada Transilvania, între localitatea Nădășelu, din vecinătatea municipiului Cluj-Napoca, și Poarta Sălajului, aflată la circa 20 de kilometri de municipiul Zalău.

Cea mai mare parte a acestui tronson este aproape finalizată, însă, pentru ca șoferii să poată circula pe cele trei subsecțiuni în care a fost împărțit, este necesară finalizarea a două viaducte: cel de la Nădășelu (1,2 kilometri) și cel de la Topa Mică (aproximativ 2 kilometri), dar și a nodului rutier Românași.

Pe întreg traseul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului au fost proiectate 16 poduri și 18 viaducte, care traversează zona deluroasă a județelor Cluj și Sălaj. Nodul de la Românași va asigura legătura cu Autostrada Transilvania (subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F și DJ108A, până la finalizarea secțiunii Poarta Sălajului – Zalău, estimată pentru anul 2031.

Cel mai lung viaduct, finalizat în 2026

Tot în 2026, este programată și darea în folosință a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș, cu o lungime de 26 de kilometri, din județul Bihor.

„Stadiul fizic a depășit 60 la sută, iar evoluția pe structurile critice este vizibilă. Obiectivul nostru este să deschidem această secțiune anul viitor. Asta înseamnă că, în 2026, vom putea circula pe 200 de kilometri din cei 270 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania”, a mai transmis directorul CNAIR.

Tronsonul, intrat inițial în șantier în 2004, cuprinde unul dintre cele mai lungi viaducte de autostradă din Europa, la Suplacu de Barcău, cu o lungime de 1,8 kilometri.

Viaductul, cu 45 de deschideri, a intrat în execuție la mijlocul anilor 2000, în urma contractului semnat între statul român și compania Bechtel.

În 2013, lucrările la tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș au fost suspendate, la jumătatea proiectului, contractul fiind reziliat de Ministerul Transporturilor, iar șantierul abandonat. Viaductul fusese realizat parțial (aproximativ 80 la sută), iar structurile de beton au rămas izolate pe lacul de acumulare. În ianuarie 2025, lucrările au fost reluate.

„Podul peste lacul de acumulare (km 6+655), structura emblematică a acestui tronson, intră în linie dreaptă. Pe o cale se aplică vopseaua anticorozivă, iar pe cealaltă suprastructura este gata”, a informat CNAIR.

Un lot așteptat până la mijlocul anului 2027

Unele estimări optimiste iau în calcul realizarea anticipată a segmentului de aproape 29 de kilometri dintre Chiribiș și Biharia, al cărui termen contractual de deschidere este anul 2027.

„Cu planetele aliniate în scenariul ultra-optimist, s-ar putea inaugura la limită, în decembrie, sectorul A3 Chiribiș – Biharia (28,55 kilometri), cu aproximativ cinci luni înainte de termen. Ar fi de mare efect, deoarece s-ar circula complet pe autostradă de la granița cu Ungaria până la Nușfalău, iar de acolo până la Târgu Mureș ar mai lipsi doar 40 de kilometri din A3: perla coroanei, tunelul Meseș, cel mai lung din țară”, notează Asociația Pro Infrastructură.

În prezent, lucrările pe această secțiune din județul Bihor au un stadiu fizic de aproximativ 30 la sută.

„Pe lotul 3C2 Chiribiș – Biharia vor fi construite 18 poduri și pasaje, iar printre dotările moderne se numără un sistem SPEED pentru monitorizarea și detectarea vitezei de deplasare, un sistem de securitate cu instalații și camere amplasate la fiecare doi kilometri pentru detecția incidentelor rutiere, precum și sisteme de cântărire dinamică a vehiculelor în mișcare”, a informat Compania Națională de Investiții Rutiere, instituția prin care se derulează proiectul.